Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Fost ministru: în Schengen, în 11 ani, România ar fi putut adăuga 25 miliarde de euro la PIB

200 de milioane de euro pe lună. Cu atât putea crește PIB-ul României dacă în 2011, primeam undă verde pentru Schengen. Datele reies dintr-o analiză făcută de una dintre cele patru mari firme de audit din lume, citată de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

Schengen la timpul potrivit ar fi adus 25 de miliarde de euro la PIB

Din 2011, când țara noastră îndeplinise deja criteriile de aderare la Schengen, PIB-ul României ar fi putut crește cu 25 de miliarde de euro.

De la încărcarea mărfurilor într-un tir românesc până la livrarea lor într-o țară din Spațiul Schengen, compania care face transportul își diminuează profitul pe care l-ar fi putut face în mod normal. Iar pierderile se adaugă la costul final al produselor.

„Transportatorii din cadrul Consiliului Naţional al IMM-urilor ne-au explicat că există un cost per fiecare transport de minim 200 de euro în plus, datorită neintrării sau neapartenenţei României la spaţiul Schengen”, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

„40% din costul mărfurilor la export – import este din logistică, din întârzierile în graniță, ceea ce se poate aplica sau extrapola la o graniță Schengen”, potrivit Adinei Vălean, comisar european.

Cu alte cuvinte, în cazul unui produs care costă zece lei, patru lei înglobează, pe lângă transportul efectiv, și timpul pe care șoferul tirului îl petrece în vamă cu procedurile de trecere a frontierei. În vama Ruse-Giurgiu, orele de așteptare se transformă chiar în zile în perioadele aglomerate.

„(n. red. Stau) de azi noapte, de la ora 3. În Schengen se plătește automat”, spune un șofer, la vamă.

Fiecare lună de întârziere a procesului de aderare - 200 de milioane de euro

Transportatorii de mărfuri ar fi putut economisi timp și bani încă din 2011, când România îndeplinise deja criteriile de aderare la Schengen. Pierderile s-au transmis mai departe în întreaga economie și au ajuns de ordinul miliardelor de euro.

„Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serios făcută de o firmă de consultanţă din Big 4. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minim 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României. Aceeaşi analiză arăta că în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost, în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro”, potrivit lui Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

La valoarea Produsului Intern Brut din acest an, cele 25 de miliarde de euro reprezintă aproape 9% din economie.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE