Oana Țoiu a declarat că România este gata să participe la reconstrucția Ucrainei, după ajutorul militar și umanitar oferit la începutul agresiunii. Ea a reafirmat sprijinul militar, de la formarea piloților F-16 la donarea unui sistem Patriot și a precizat că țara noastră pregătește parteneriate industriale pentru etapa de reconstrucție.
„În momentul în care țările membre NATO au decis ca și România să mărească bugetul alocat apărării până la 5%, 3,5% achiziții directe, plus 1,5% în infrastructura critică pentru apărare, s-a creat un moment de oportunitate și pentru industria de apărare a României, să devină și furnizor pentru alte țări. În acest mecanism există și instrumente de finanțare, așa cum este pachetul save de la nivelul Uniunii Europene, unde Ucraina este stat partener. Ce înseamnă asta? Înseamnă că putem discuta de proiecte de investiții comune pe teritoriul României, de exemplu, putem să discutăm despre producția de drone care să creeze și aceste legături economice mai puternice de care avem nevoie între două țări vecine, pe de-o parte, dar pe de altă parte și oportunități comune de a fi furnizor pentru celelalte țări care în acest moment sunt într-un proces de a-și defini lista de achiziții”, a explicat Oana Țoiu.
România ar putea produce drone pentru țările NATO
Țoiu a mai aduăgat și faptul că există posibilitatea producerii de drone în România, în parteneriat cu Ucraina, pentru livrare către statele NATO, în sprijinul apărării flancului estic.
„Eu despre ce vorbeam era de posibilitatea de a produce împreună pentru achizițiile pe care le fac țările membre NATO pentru apărarea flancului estic și apărarea haina. Noi vorbim de posibilități în acest moment. Aceste posibilități au nevoie de deschidere politică în momentul în care să existe proiecte care sunt la nivelul de maturitate, cât să pună o ofertă pe piață”, a explicat ministra.
Cum ar funcționa un proiect româno-ucrainean de producție
„Noi avem 2.000 de companii ucrainene pe teritoriul României, în acest moment, așa cum există proiecte comune în Danemarca, de exemplu, pentru producție. Da, vreau să clarific asta, că ne referim la producție pentru a livra către țările membre NATO pentru propria apărare și apărarea comună a flancului estic. Noi suntem foarte devreme în această discuție, vorbim de un principiu de a utiliza împreună oportunitățile care există la nivelul NATO și la nivelul Uniunii Europene și într-un fel care să întărească componenta de colaborare economică și trebuie să avem o mai bună colaborare între țările de pe Flancul Estic. Este și unul dintre motivele pentru care în această perioadă de mai puțin de două luni, de când a început mandatul, am început să întărim relația bilaterală și cu Polonia, de exemplu”, a mai spus Oana Țoiu.
Când devin planurile concrete
Ministra precizează că proiectele vor fi anunțate doar când ating maturitatea necesară.
„Eu am spus asta de la de la începutul mandatului meu și o să încerc să respect acest lucru, și anume să anunț proiectele în momentul în care le ajung, la un nivel de maturitate care să permită să fie anunțat dumneavoastră. Dar este foarte important să transmit transparent chiar și discuțiile incipiente la nivel de principii de lucru, pentru că acest lucru cred că este necesar și o datorie față de cetățeni”, a mai spus ministra.
Implicarea României în reconstrucția Ucrainei
Ministra de externe, Oana Țoiu a mai explicat și că liderii ucraineni transmit că apreciază sprijinul României văd țara noastră printre statele prioritare pentru reconstrucție.
„Asta înseamnă, da, și oportunități economice pentru companiile din România. Suntem însă într-o etapă în care trebuie să avem această conversație cu companiile de acasă, pentru că până acum discuția aici, acasă a fost în etape. Prima dată ajungem la pace, se închide negocierea, avem o pace durabilă și ulterior putem să vorbim de implicarea companiilor românești în procesul de reconstrucție. Realitatea însă este ușor diferită.
Sunt multe alte țări implicate deja, prin companiile lor, în procesul de reconstrucție poduri, spitale, școli, folosind resursele financiare pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziție, deci generând pentru propriile lor țări Produs Intern Brut și, sigur, taxe la bugetul public. Și pentru Ucraina acest lucru este un lucru benefic, evident, pentru că crește viteza cu care pot să fie reconstruite orașe atacate, infrastructură cheie atacată și creșterea relațiilor economice între noi ca vecini, este un obiectiv comun al nostru.
Realitatea este că nu avem încă într-o conversație, claritate privind care sunt toate proiectele în care își doresc să se implice, astfel încât să le putem fi de ajutor. Este o veste bună că România și-a desemnat o persoană care este dedicată procesului de reconstrucție, Mihai Jurca, care este șeful Cancelariei premierului”, a explicat ministra.
