Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

RETROSPECTIVĂ. Marile dosare din 2023. A fost un an plin de provocări pentru justiția din România

2023 a fost un an plin de provocări pentru justiția din România. Unele dintre marile dosare deschise, precum cel al accidentului mortal din stațiunea 2 mai, au determinat autoritățile să modifice legea în cazul șoferilor băuți sau drogați și în cazul traficanților de droguri.

Alte anchete deschise în anii trecuți au avut un parcurs surprinzător spre sfârșitul acestui an. De exemplu, dosarul vaccinurilor în care fostul premier, Florin Cîțu, și doi foști miniștri ai Sănătății au devenit suspecți recent.

În plus, au fost și condamnări grele, dar și nume sonore care au apelat la metode neortodoxe pentru a scăpa de executarea pedepselor, cum este cazul fostului edil din Baia Mare, Cătălin Cherecheș

2023, an plin de provocări pentru justiția din România

Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă

Procurorii DNA anunțau în septembrie 2021 că au în lucru o anchetă legată de modul în care au fost cumpărate vaccinurile anti-covid. Abia la sfârșitul lunii noiembrie 2023 au cerut ridicarea imunității în cazul fostului premier, Florin Cîțu, dar și în cazul foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru a putea fi urmăriți penal. La începutul lunii decembrie au fost audiați la DNA. Ulterior, și Andrei Baciu, care era secretar de stat în Ministerul Sănătății la vremea respectivă, a devenit suspect în dosar.

Florin Cîțu, fostul premier al României: „Pot doar să vă spun că tot ce am făcut atunci a fost cu respectarea legislației în vigoare”.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „Deciziile erau ale domnului Cîțu care întotdeauna, întotdeauna se consulta cu domnul Iohannis”

Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății: „Decizia a fost luată în solidaritate în Guvern, printr-un memorandum cu care am înștiințat și am informat Guvernul referitor la obligațiile aferente contractului”

Cei doi foști miniștri sunt cercetați pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, iar Florin Cîțu pentru complicitate. Prejudiciul în dosarul achiziției de vaccinuri depășește un miliard de euro. Procurorii spun că, deși erau pe stoc aproape 40 de milioane de doze de ser contractate înainte de ianuarie 2021, cei trei au dispus achiziția unei cantități suplimentare de aproape 53 de milioane de doze. Asta în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare era de puțin peste 10 milioane.

Frații Tate

Un alt dosar de notorietate este cel al fraților Tate, acuzați că au exploatat mai multe tinere pe care, spun anchetatorii, le-ar fi constrâns să producă materiale pornografice pe platforme pentru adulți.

În iunie, au fost trimiși în judecată, iar în august, măsura preventivă a fost înlocuită cu una mai blândă, cea a controlului judiciar.

Vlad Pascu

2023 este și anul unor dosare care au dus la modificări legislative. E cazul accidentului mortal din stațiunea 2 mai, provocat, în data de 19 august, de Vlad Pascu, un tânăr care se urcase drogat la volan, spun anchetatorii. Șoferul a intrat cu mașina într-un grup de pietoni care se deplasa pe lângă carosabil. În urma impactului puternic, doi tineri au murit și alții au ajuns la spital.

Vlad Pascu la DIICOT: „Îmi pare foarte rău și nu am ce să spun ca să pot să ajut cu ceva situația asta”

Tânărul s-a mai ales cu un dosar penal și pentru trafic de droguri, iar familia și prietenii lui sunt și ei vizați de anchete ale procurorilor. Spre exemplu, mama lui Vlad Pascu este cercetată pentru influențarea martorilor și amenințare.

Și tatăl lui Vlad Pascu este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Tragedia din stațiunea 2 mai a avut ecou și în Parlament. La jumătatea anului, a fost adoptată legea Anastasia potrivit căreia șoferii băuți, drogați sau fără permis, care produc accidente mortale, primesc sentințe cu executare. O altă lege care vizează șoferii prinși băuți sau drogați de polițiști în trafic a fost elaborată recent de parlamentari și este posibil să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Robert Cazanciuc, inițiator, senator PSD: „Cine se urca la volan baut sau drogat va putea primi din partea instantei de judecata aceasta interdictie de pana la 10 ani de zile de a mai conduce autovehicule, chiar daca n-a produs niciun accident”

În ceea ce privește traficanții de droguri, a fost elaborată Legea 2 mai care este în circuitul parlamentar. Potrivit acesteia, traficanții de droguri de mare risc nu vor mai putea primi sentințe cu suspendare, iar limita maximă a pedepsei crește de la 7 la 10 ani pentru anumite fapte care implică operațiuni cu substanțe psihoactive. În 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru trafic de droguri intern sau internațional, iar jumătate dintre aceștia au primit pedepse cu suspendare.

Cătălin Cherecheș

2023 a fost și anul unor sentințe în dosare răsunătoare. La finalul lunii noiembrie, fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar trimis în judecată în 2016. Înainte de pronunțarea sentinței, socrii acestuia au fost prinși în flagrant în timp ce dădeau mită mamei uneia dintre judecătoarele din complet. Edilul a reușit să fugă din țară chiar în ziua condamnării. A trecut granița în Ungaria cu actele unui verișor.

La scurt timp a fost, însă, prins de autoritățile din Germania. Acolo, a refuzat procedura simplă de predare către România. Judecătorii din Germania au la dispoziție câteva săptămâni să decidă dacă îl trimit sau nu pe edil în România.

Ionel Arsene

Un alt caz este cel al lui Ionel Arsene. Condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, în luna martie, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț și-a găsit refugiul în Italia. S-a predat acolo și a încercat să obțină clemența judecătorilor, la fel ca alți fugari celebri, însă, în cazul lui, magistrații au admis cererea de extrădare. Chiar și așa, în noiembrie, avocații săi au sesizat CEDO și au cerut în instanță o expertiză medicală pe motiv că Ionel Arsene are afecțiuni psihice și că nu poate executa pedeapsa în România.

Darius Vâlcov

Și Darius Vâlcov a încercat să scape de executarea pedepsei de 6 ani de închisoare pe care a primit-o, în luna mai, pentru fapte de corupție în dosarul Tablourilor. Fostul consilier al Vioricăi Dăncilă a fost, însă, predat României de judecătorii italieni, iar la jumătatea lunii august a fost adus în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.

Problema fugarilor a fost readusă în atenția publică intens anul acesta. Legea prin care cei care sunt condamnați definitiv și nu se predau în termen de 7 zile vor primi în plus până la 3 ani de închisoare a fost adoptată la sfârșitul lunii noiembrie de parlamentari. Înainte de a fi promulgată, însă, judecătorii de la Înalta Curte au sesizat Curtea Constituțională pe motiv că proiectul de lege încalcă dreptul persoanei la un proces echitabil, dreptul la libertate individuală și principiul referitor la neretroactivitatea legii.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE