Jurnaliștii Euronews România Arina Delcea Pleșa, Monica Mihai și Octav Vasilescu analizează anul politic 2025, un an generat aproape în totalitate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Tot ce a urmat a fost o consecință a premierelor înregistrate anterior, care au creat premisele unor noi acțiuni politice fără precedent în istoria postdecembristă. Pentru prima dată, un președinte și-a dat demisia: Klaus Iohannis.
Noua cursă electorală pentru cea mai înaltă funcție în stat a aliniat la start competitori care s-au mai văzut în bătălii similare cu zece ani în urmă. Nicușor Dan, primarul general al Capitalei a devenit președinte, cu o candidatură independentă.
În 2025 a picat Guvernul. S-a făcut unul nou cu cinci entități, așa că Executivul nu a fost ocolit de provocări și amenințări perpetue cu ieșirea de la guvernare dintr-o parte sau alta. Au fost deja două demisii din cabinet, ca urmare a unor scandaluri. Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru mai multe măsuri fiscal bugetare, vizate de un număr record de moțiuni de cenzură: 7, o altă premieră.
Executivul a intrat într-un conflict deschis cu magistrații care au atacat la CCR proiectul care îi vizează. Partidele politice au rămas fără președinți, ca urmare a unor demisii. S-au votat lideri noi.
Iar, la final de an, am avut și alegeri pentru primăria generală a Capitalei, scrutin câștigat de edilul de la sectorul 6. Ce înseamnă asta? O să avem noi alegeri parțiale în 2026.
