Volkswagen pregătește cea mai amplă restructurare din istoria sa, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra industriei auto europene. Grupul german va elimina în total 100.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, în încercarea de a face față tarifelor vamale, supracapacității de producție și concurenței tot mai puternice din Asia, transmite AFP, preluat de Agerpres.
Volkswagen își reduce forța de muncă cu 15% la nivel global
Planul, denumit „Future Plan 2030”, prevede eliminarea a aproximativ 50.000 de posturi suplimentare la nivel mondial până la sfârșitul deceniului, pe lângă cele 50.000 de posturi a căror eliminare a fost decisă deja în Germania începând din 2024, în principal la marca VW.
În total, reducerile de locuri de muncă anunțate sau planificate ar ajunge astfel la 100.000 de posturi, reprezentând aproximativ 15% din forța de muncă globală a grupului german, care cuprinde zece mărci (VW, Audi, Porsche, Seat, Skoda). Aceasta este o restructurare de o amploare fără precedent pentru grupul Volkswagen și pentru sectorul auto german.
Pentru a justifica reducerile de locuri de muncă, Volkswagen afirmă că „având în vedere presiunea concurențială globală în creștere, modificarea cererii și schimbările tehnologice din industria auto, o ajustare semnificativă a personalului pentru a reflecta realitățile economice este esențială”.
Decizia a fost anunțată după o reuniune a comitetului executiv al consiliului de administrație, care a precedat o reuniune plenară a organismului de supraveghere al grupului de la Wolfsburg, programată pentru vineri.
Reprezentanții angajaților și ai acționarilor Volkswagen, care au drepturi egale de vot, au recunoscut că grupul se confruntă cu o supracapacitate de producție în Europa, estimată la aproximativ 500.000 de vehicule.
Patru uzine Volkswagen din Germania riscă să fie închise
În acest context, Consiliul de supraveghere a avertizat că nu poate garanta menținerea capacităților de producție după 2031 pentru patru uzine din Germania: Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm. Deocamdată, Volkswagen a evitat însă o decizie cu un impact politic major și nu a anunțat închiderea niciuneia dintre fabrici.
O astfel de variantă rămâne totuși posibilă. Închiderile „nu au fost decise, dar nici excluse”, a explicat Ferdinand Dudenhoffer, expert în industria auto.
„Sunt analizate utilizări alternative”, a precizat grupul german, adăugând că își propune să dezvolte o nouă organizare industrială pentru fabricile sale europene până la mijlocul anului 2027.
Această abordare prudentă a permis consiliului de administrație să obțină sprijinul reprezentanților angajaților și să evite o criză socială deschisă după aproape doi ani de negocieri tensionate. „Am luptat din greu pentru a găsi soluții bune în această situație de criză”, a declarat Christiane Benner, președinta sindicatului IG Metall și vicepreședinta consiliului de supraveghere.
Volkswagen își regândește strategia în Europa, China și America de Nord
Dincolo de reducerile de personal, planul vizează o revizuire completă a producătorului auto. Volkswagen intenționează să înjumătățească gama de modele până în 2035 și să reducă complexitatea liniei sale de produse cu 75%. De asemenea, grupul își propune o marjă operațională de 9% până în 2030, comparativ cu doar 3% în 2025, și intenționează să investească 135 de miliarde de euro în fabrici, cercetare și dezvoltare între 2027 și 2031.
La nivel internațional, operațiunile din America de Nord vor fi reorientate către segmentele cele mai profitabile, în timp ce în China, grupul își va adapta strategia la o piață care se confruntă cu o creștere mai lentă și își va consolida exporturile către țările din emisfera sudică.
Volkswagen intenționează, de asemenea, să își simplifice guvernanța, în condițiile în care, de mai multe decenii, grupul este sub influența comună a politicienilor și a angajaților: landul Saxonia Inferioară deține 20% din capital și are o minoritate de blocaj în deciziile strategice, în timp ce reprezentanții angajaților exercită o influență semnificativă asupra consiliului de supraveghere, în special în ceea ce privește problemele care afectează siturile industriale.
Acest sistem, adesea criticat pentru natura sa greoaie și uneori comparat cu cel al unei întreprinderi de stat de către observatori, a limitat mult timp capacitatea producătorului de a realiza restructurări rapide.
