Violențele și jafurile care au marcat protestele de amploare din Franța au accentuat izolarea politică a președintelui Emmanuel Macron, cu doar câteva luni înainte de încheierea mandatului său. Liderul de la Élysée este criticat atât de opoziție, cât și de foștii săi aliați, care îi reproșează modul în care autoritățile au gestionat manifestațiile.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a oferit demisia, însă Macron a refuzat-o. Între timp, mișcarea „Vestele galbene” a anunțat noi proteste pentru weekendul următor, relatează Euronews.
Macron, criticat după violențele din Franța. 82% dintre francezi au o opinie nefavorabilă despre activitatea sa
Președintele Emmanuel Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade ale mandatului său, pe fondul tensiunilor sociale, al creșterii costului vieții și al criticilor venite din aproape întregul spectru politic.
Manifestațiile organizate sâmbătă, 17 octombrie, au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine, incendii și jafuri în mai multe orașe franceze.
Potrivit Parchetului din Paris, în capitală au fost înregistrate 855 de arestări în legătură cu manifestațiile. Dintre persoanele arestate, 557 au fost plasate în custodia poliției, inclusiv 433 de adulți.
Într-un discurs adresat națiunii, Emmanuel Macron a condamnat violențele și a anunțat modificări ale procedurilor de intervenție ale forțelor de securitate.
„Privind aceste imagini, ne-am întrebat cu toții: Ce le-a trecut prin minte? Cum pot francezii să facă asta Franței? Nimic nu justifică, nimic nu explică, nimic nu scuză. În această seară, cu toții simțim furie și rușine”, a declarat președintele francez.
Criza vine într-un moment în care popularitatea lui Macron se află la un nivel foarte scăzut. Potrivit unui sondaj Ipsos-BVA realizat în octombrie, 82% dintre respondenți au o opinie nefavorabilă despre activitatea președintelui.
În prezent, Macron se află într-o vizită diplomatică în statele din Golf, despre care Palatul Élysée susține că urmărește asigurarea aprovizionării cu energie, în contextul creșterii prețurilor.
Decizia de a părăsi Franța în mijlocul crizei a atras însă noi critici, adversarii săi politici acuzându-l că evită gestionarea situației.
Marine Le Pen și Jordan Bardella critică guvernul: „Este complet copleșit”
Violențele din Franța au devenit și un subiect major de dispută politică, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.
Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, a acuzat guvernul că nu mai reușește să controleze situația.
„Avem sentimentul că guvernul se prăbușește sub propria greutate, că este complet copleșit”, a declarat Bardella, luni, în cadrul unei conferințe de presă.
Acesta a promis măsuri ferme pentru restabilirea ordinii publice, în cazul în care partidul său va ajunge la guvernare.
„Franța este prinsă între neputință și violență”, a adăugat liderul formațiunii.
La rândul său, Marine Le Pen a declarat că Franța a fost „devastată” de ceea ce a descris drept o alianță între infractori din suburbii și participanți la revolte motivați politic.
Le Pen, care l-a înfruntat pe Macron în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2017 și 2022, a criticat reacția autorităților după jafurile și distrugerile produse în timpul manifestațiilor.
Macron, criticat și de foștii săi premieri. Édouard Philippe și Gabriel Attal cer măsuri mai ferme
Criticile nu vin doar din partea opoziției. Doi dintre foștii premieri ai lui Emmanuel Macron, Édouard Philippe și Gabriel Attal, care și-au anunțat candidaturile la alegerile prezidențiale din 2027, încearcă să se distanțeze de actualul șef al statului.
„La fel ca milioane de francezi, aș fi preferat să văd decizii și inițiative care să vizeze restabilirea ordinii”, a transmis Édouard Philippe pe platforma X.
Gabriel Attal a cerut autorităților să folosească toate mijloacele disponibile pentru identificarea și pedepsirea celor responsabili de violențe.
Printre măsurile propuse de acesta se numără utilizarea sistemelor de recunoaștere facială bazate pe inteligență artificială și chiar desfășurarea armatei, dacă situația o impune.
Critici au venit și din partea stângii franceze.
Europarlamentarul Raphaël Glucksmann, candidat social-democrat la alegerile prezidențiale din 2027, a descris situația drept una de o gravitate fără precedent.
„Aveam sentimentul că Franța se dizolvă, că Republica se dezintegrează, că statul nu mai există”, a declarat Glucksmann pentru postul RTL.
Și Bruno Retailleau, reprezentant al partidului conservator Les Républicains, l-a acuzat pe Macron că este incapabil să mobilizeze toate resursele statului pentru a restabili ordinea.
Acesta a invocat incendiul care a distrus în mare parte primăria istorică din Limoges, dar și vandalizarea primăriei din Marsilia.
Ministrul francez de Interne și-a oferit demisia. Macron a refuzat-o
Pe fondul criticilor privind intervenția forțelor de ordine, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că autoritățile nu au anticipat corect amploarea violențelor.
Oficialul a declarat că a existat o „lipsă de anticipare” în pregătirea operațiunilor de securitate și a anunțat că i-a oferit demisia președintelui Emmanuel Macron.
„M-am simțit responsabil pentru tot ce s-a întâmplat”, a explicat Nuñez.
Președintele francez a refuzat însă demisia, invocând necesitatea asigurării continuității conducerii forțelor de ordine în actualul context.
La rândul său, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a recunoscut că autoritățile au „eșuat fără îndoială” în gestionarea situației, indicând inclusiv deficiențe în activitatea de colectare a informațiilor.
Recunoașterea acestor probleme a amplificat presiunea asupra administrației Macron, deja criticată pentru faptul că nu a reușit să prevină extinderea violențelor.
Protestele readuc în atenție ruptura dintre Macron și tinerii francezi
Dincolo de problema securității, manifestațiile au readus în discuție nemulțumirile tinerilor față de politicile guvernamentale.
Protestele studențești au început din cauza condițiilor de studiu, a problemelor din sistemul de educație și a creșterii costului vieții.
O parte dintre manifestanți critică și reformele educaționale introduse de Emmanuel Macron în 2018, susținând că modificările privind organizarea materiilor de specialitate au dus la prelungirea zilelor de școală.
Într-un editorial recent, publicația Le Monde a descris relația președintelui francez cu tinerii drept un „eșec politic major”.
Publicația a făcut o paralelă cu mișcarea „Vestele galbene”, apărută în 2018, pe fondul nemulțumirilor privind puterea de cumpărare și costul tot mai ridicat al vieții.
Potrivit analizei, restabilirea ordinii publice este necesară pentru reluarea dialogului dintre autorități și reprezentanții societății, însă revendicările sociale nu trebuie ignorate.
Criza socială este departe de a se fi încheiat. Mișcarea „Vestele galbene”, care a contribuit la organizarea manifestațiilor recente, a anunțat luni o nouă etapă de mobilizare, cu proteste programate pentru weekendul următor.
Nemulțumirile sunt alimentate de creșterea prețurilor la carburanți, inflație, problemele din educație și deteriorarea puterii de cumpărare.
În plan politic, situația este complicată și de instabilitatea provocată de dizolvarea Adunării Naționale în iunie 2024, decizie a lui Emmanuel Macron care a dus la o perioadă prelungită de incertitudine parlamentară.
