Procurori intimidați ca să renunțe la anchete și judecători mutați de la o instanță la alta, pentru ca faptele din dosarele la care lucrau să se prescrie. Este realitatea Justiției românești, descrisă într-un material realizat de jurnaliștii de la Recorder.
Documentarul „Justiție capturată” cuprinde mărturiile unor procurori DNA și ale unor judecători de la Curtea de Apel București care dezvăluie de ce marii corupți scapă nepedepsiți.
Ministerul Justiției și DNA, protagoniste în materialului „Justiție capturată”
Reacțiile au început să apară chiar imediat după publicarea materialului. Pe lângă opinia publică, au reacționat și persoane cu funcții importante în stat, inclusiv ministrul Justiției.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Dacă se identifică situații concrete care să fie analizate vreo parte prin mecanismele legale, atunci acele persoane responsabile trebuie să răspundă. Asta este o chestiune indiscutabilă. Limitele competențelor mele ca ministru al Justiției se opresc la investigare disciplinară a magistraților. Cu alte cuvinte, nu am atribuții în investigarea disciplinară a magistraților. Dar dacă există elemente care sunt sesizate public și care au și elemente concrete în spatele lor, atunci sigur că există o necesitate ca ele să fie investigate și investigația disciplinară se face prin inspecția judiciară și prin CSM, care este, repet, garantul independenței justiției.
Dacă însă există, repet, tergiversări care să fie în afara elementelor obiective de complexitate a cazului, de necesitate a administrării probatoriului, atunci astfel de tetriversări culpabile, dacă ele există și sunt stabilite, iarăși trebuie să fie investigate și să fie sancționate."
Jurnalist: „Este este sau nu justiția capturată, domnule ministru, din punctul dumneavoastră de vedere?"
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Capturată de către cine? După cum am precizat, CSM este ales de către magistrați. Este viziunea magistraților, este alegerea magistraților. Sunt persoane cu educație, cu o viziune asupra sistemului cei care își aleg reprezentanții. Justiția este o putere, o putere în stat, o putere independentă și atunci justiția nu poate să fie capturată decât de justiție. Dar este responsabilitatea dânșilor cum anume își aleg această conducere, independent de politic. Din punctul meu de vedere, trebuie să facă acest lucru."
Într-un răspuns pentru Euronews România, șeful DNA, Marius Voineag, spune: „Pregătirea mea profesională mă obligă nu numai să folosesc în acuzare doar elemente factuale, deci demonstrabile, ci și să cer ca pozițiile și reacțiile publice raportate la instituție sau la persoana mea să fie bazate pe aspecte obiective, nu pe speculații sau insinuări, cu atât mai mult cu cât unele provin aparent din interiorul sistemului de justiție sau sunt ale unor persoane care au făcut parte din sistemul judiciar.
Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții. Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA.
Validarea unor astfel de alegații printr-o reacție, alta decât cea lăsată la dispoziția magistraților de către legiuitor (așa cum am procedat și până în prezent, prin sesizarea CSM), nu ar face decât să legitimeze luări de poziție fără o bază factuală și legală. Exista pârghii legale de apărare a independenței procurorilor care nu sunt doar ipotetice. De altfel, unele aspecte prezentate în ancheta mass-media s-au și verificat deja într-un astfel de cadru legal, în care au fost prezentate argumentele tuturor părților.
Activitatea DNA a fost validată în ultimii 3 ani, atât prin evaluările recurente ale Comisiei Europene privind statul de drept, cât si ale altor organisme internaționale (OCDE și GRECO), care au auditat inclusiv procedurile interne ale DNA, fiind un exemplu de bune practici in regiune”.
Marius Voineag mai spune că activitatea DNA a fost validată în ultimii trei ani prin evaluări pozitive făcute de Comisia Europeană privind statul de drept, iar instituția este un model de bune practice în regiune.
Cum este justiția capturată
În documentar, mai mulți procurori și judecători au dezvăluit cum sunt judecatele marile dosare de corupție.
Procuror anonim: „Ceea ce a surprins de când a fost numit noul șef al direcției este faptul că nu și-a ascuns nevoia de a controla."
Liviu Lascu, procuror militar: „Sunt multe, foarte multe, foarte multe demersuri de a controla ale noului șef. Ce se întâmplă în cazul cutare, toate măsurile astea de supraveghere să nu fie cunoscute și așa mai departe. Lucru care, la fosta conducere, nu exista."
Procuror anonim: „Interesul șefului direcției, numit politic, care ar putea fi? Să afle, în momentul zero al declanșării unor proceduri de această natură, cine sunt cei vizați de mandatele procurorilor".
Liviu Lascu, procuror militar: „S-a solicitat de către șeful DNA revocarea mea din funcție. Sigur că am fost total surprins. Am suspiciunea - și cred că este rezonabilă - că înlocuirea mea sau, mă rog, retragerea mea de pe această funcție este legată oarecum de activitatea mea profesională. Și că ceea ce fac eu poate să deranjeze pe cineva."
Crin Bologa, fost procuror-șef DNA: „O să vedeți, din raportul nostru de bilanț pe anul 2022, că la sfârșitul anului, au rămas dosare în lucru, cu prejudicii estimate peste 4 miliarde de euro. Or măcar o parte din aceasta să confirme faptele care făceau obiectul dosarelor. Și ar fi niște dosare importante. Dar au fost multe dosare deschise și nu mai știu în ce stadiu sunt. Ca cetățean acum, ca să văd și eu comunicate de la Direcția Națională Anticorupție, că s-a mai terminat un dosar sau altul, pentru că multe din acele dosare erau cu perspective frumoase de a se afla adevărul, un adevăr urât".
Procuror anonim: „În anumite dosare, nu se vrea. Exact asta este expresia, nu se vrea. S-a creat o camarilă a procurorului șef de direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete sau pentru a evita declanșarea unor anchete noi. Ce se întâmplă în DNA nu este o chestie izolată. În ultimii ani, vorbim despre o schimbare de ton în întreg sistemul judiciar".
Laurențiu Beșu, judecător: „Această stare de fapt nu poate să continue. Chiar cred că situația la care s-a ajuns e mult prea gravă ca să nu vorbească nimeni despre ea."
Judecător anonim: „La Curtea de Apel București ne-am lovit, în ultimii ani, de tot felul de artificii menite să direcționeze dosarele cu miză către anumiți judecători, pentru a se pronunța soluția dorită sau pentru a fi tergiversate până la prescriere. Știu că sună greu de crezut, dar, din păcate, asta e realitatea."
O parte a acestei realități a fost vizibilă pentru oricine, prin știrile care au curs în ultimii ani pe bandă rulantă, decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți care au favorizat inculpații cu dosare de corupție, apoi valuri de achitări și prescrieri în dosare celebre.
Un senator USR cere plecarea din Guvern a lui Cătălin Predoiu, cel care era ministru al Justiției la momentul numirii lui Marius Voineag în fruntea DNA.
„Domnu' Bolojan, scăpăm și noi de Predoiu? Acum, după reportajul Recorder, totul bine la PNL?", a scris pe Facebook senatorul Marius Ghinea.
USR vrea explicații și de la actualul ministrul al Justiției, Radu Marinescu, care a fost chemat la raport în Parlament după publicarea materialului realizat de Recorder.
Stelian Ion, deputat USR, fost ministru al Justiției: „USR a depus o solicitare către secretariatul general, pentru a-l chema pe ministrul Justiției să vorbească despe justiția capturată. Nu e un simplu reportaj, sunt mărturii, probe, mărturisirile unor pesoane cu funcții înalte care au ales să nu tacă. La sfârșitul lui 2025 suntem în această situație, cu o justiție capturată. Îl chemăm pe Marinescu să vorbească despre oligarhizare, modul de soluționarea dosarelor."
Sebastian Burduja, președinte PNL București: „Cred că, de sănătatea sistemului de justiție, dar și de independența sa, depind mai multe lucruri, cel mai important fiind încrederea pe care românii o au în democrație și implicit în justiție. Nu există democrație sănătoasă, consolidată, fără un sistem de justiție funcțional. Deci orice probleme există, trebuie reparată, reglată".
