Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Promisiuni fiscale vs. realitate. Efectul de bumerang al măsurilor fiscale

Liderii coaliției de guvernare iau în calcul creșterea salariului minim pe economie, de la 2.550 de lei, valoarea din prezent, la 3.000 de lei brut.

Vom vorbi despre salariile românilor din ultimii ani și vom începe cu 1 ianuarie 2018, moment de la care toate lefurile bugetarilor ar fi trebuit să crească. Totuși, în cazul anumitor categorii profesionale, ele au scăzut, în contextul în care contribuția pentru sănătate a trecut, integral, în sarcina angajatului.

Singura categorie profesională care și-a primit măririle de salarii promise este cea din domeniul medical, acolo unde majorările au fost acordate chiar înainte de termen. Salariile medicilor din România au crescut de la 1 iulie 2020, deși majorarea era prevăzută inițial pentru 2022. Se adaugă salariului diverse indemnizații, precum cea de hrană, și sporuri, precum sporul de vechime.

În cazul profesorilor, veniturile acestora ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, însă, la finalul acelui an, premierul de la acel moment anunța înghețarea salariilor bugetarilor, astfel că măsura nu a fost aplicată nici la 1 septembrie 2021. Abia la 1 ianuarie 2022 salariile de bază ale personalului didactic au fost majorate cu 25% din diferența dintre salariile de bază existente în decembrie 2021 și cele prevăzute de legea salarizării pentru anul 2022.

O nouă majorare a fost aprobată de Guvern vineri, pentru aproximativ 1 milion de bugetari. Practic, creșterea cu aproximativ 150 lei per angajat se aplică tuturor categoriilor de bugetari, cu excepția personalului medical și angajaților din minister care au atins deja plafoanele prevăzute pentru 2022.

„Este clar că salariile trebuie să crească și salariul minim trebuie să crească. Dar trebuie să faci asta într-un anumit mod încât să nu închizi locuri de muncă acolo unde antreprenorii mici au în față și facturile crescute la energie și inflația care îi afectează pe tot lanțul de resurse care au nevoie pentru producție, trebuie să faci asta în așa fel încât să crească valoarea produselor și producției lor.

Aici avem o mare problemă în ceea ce privește abordarea guvernului în momentul ăsta. Pe de altă parte, România folosește salariul și creșterea salariului minim ca un mecanism fiscal. Guvernul e iresponsabil în acest moment pentru că nu încearcă să micșoreze excesul sau risipa banului public.”, a spus Oana Țoiu, USR, pentru Euronews.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE