Persoanele transgender din România nu au posibilitatea să își schimbe genul în buletin fără să dea statul în judecată. Decizia este a unui judecător. Așa începe și cazul lui Arian, primul român al cărui caz a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
România are doar o bază legală, dar nu și o procedură
Arian are 30 de ani și locuiește în Marea Britanie. Pentru că se simțea bărbat în trup de femeie, Arian a obținut un document oficial de recunoaștere a genului masculin în 2020, când Regatul Unit era în Uniunea Europeană. A vrut să își schimbe și buletinul din România în care încă era identificat ca femeie, dar în țara noastră, acest lucru se poate face doar printr-un ordin judecătoresc. Adică, să dea în judecată statul român.
Iustina Ionescu, avocat: ”Se află în situația de a avea un nume în Marea Britanie, diferit pe actele românești ceea ce creează confuzie. Și tocmai în această idee considerăm că statul român are obligația de a echivala această procedură parcursă deja în Marea Britanie și de a schimba imediat printr-o procedură simplă, administrativă, aceste nume, sexul și CNP-ul.”
Există un precedent asemănător în România. Cazul cunoscut drept X și Y. Cele două persoane transgender s-au luptat în România timp de opt ani să își schimbe buletinele, însă fără succes. Prin sentința oferită în România, judecătorii au decis că buletinele se pot schimba doar dacă ei își fac operații de schimbare a sexului. În 2021, cazul a ajuns și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a spus că impunerea unei operații este împotriva oricărei noțiuni drept a persoanei la viața privată. Mai mult, prin sentința dată, CEDO a spus că România are doar o bază legală, dar nu și o procedură. Până în prezent, schimbarea de legislație nu a avut loc.
Arian Mirzarafie Ahi: ”Alegem să vorbim public despre problemele cu care ne confruntăm ca să putem schimba ceva și ca să facem experiențele celor din jur mai ușoare. Din punct de vedere legal, o procedură bună pentru toate persoanele aflate în situația mea, în România sau în alte țări membre UE, va îmbunătăți drepturile tuturor cetățenilor Uniunii Europene.”
Discriminarea în UE
Prin cazul lui Arian, România este acuzată că nu îi permite dreptul la libera circulație prin îngreunarea unui proces de identificare prin care a trecut deja, într-o țară din Uniunea Europeană. În plus, avocații spun că procedurile din altă țară membră ar trebui să fie doar formale.
Iustina Ionescu, avocat: ”Să ia de la capăt o procedură în România, care durează, după cum știm, un an, un an jumătate, poate chiar mai mult în unele situații. Procedură care iarăși spun, nu e reglementată și poate duce până la urmă la o soluție contrară celei din Marea Britanie.”
Conform Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, aproape jumătate din persoanele LGBT din UE se simt discriminate pe baza orientării sexuale.
Patrick Brăila, reprezentant ACCEPT: ”Pe partea socială, se confruntă cu foarte multă discriminare și stigmă, se confruntă cu greutăți acasă pentru că familiile acceptă cu greu, sunt bullied la școală, de multe ori renunță, nu-și pot găsi locuri de muncă, cu atât mai mult cu cât actele de identitate nu corespund înfățișării lor.”
14 din 28 de țări membre cer proceduri medicale invazive, adică operații chirurgicale pentru schimbarea genului în buletin. România este una dintre ele, prin cazul X și Y. În nouă țări din UE, cum ar fi Belgia, Danemarca, Norvegia sau Elveția, există proceduri și legislație mult mai facile prin care persoanele trans pot să își schimbe identitatea în buletin.
