Prețurile combustibililor din Europa sunt în creștere vertiginoasă, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În numeroase țări taxele reprezintă mai mult de jumătate din prețul de la pompă, potrivit Euronews.com.
În România, motorina a depășit la multe stații de alimentare pragul de 10 lei pe litru, iar benzina - 9 lei pe litru. Cu toate acestea, alte țări europene se află în topul scumpirilor carburanților.
- Chiar dacă barilul de petrol este în scădere, prețurile carburanților fluctuează în mai multe state europene.
- Cifrele prezentate au la bază agregatoare privind prețul combustibilului în Europa, în condițiile în care cele mai recente date de pe site-ul Comisiei Europene sunt din 19 martie, iar de atunci carburanții s-au scumpit de mai multe ori, inclusiv în România.
Topul celor mai scumpi carburanți din Europa
Șoferii din Norvegia plătesc în medie 2,36 euro (12,05 lei) pentru un litru de benzină, potrivit agregatorului Cargopedia, care furnizează date de luni, 23 martie. În Țările de Jos (Olanda), un litru de benzină costă 2,25 euro, iar în Danemarca ajunge să coste 2,28 euro (11,65 lei).
În schimb, în Bulgaria benzina costă 1.46 euro (7,44lei).
La polul opus, cea mai ieftină benzină este în Rusia (0.720 euro/ 3,6 lei), urmată de Belarus (0.75 euro), iar în Turcia (1,22 euro / 6,2 lei).
Țările europene cu cea mai scumpă motorină
- Danemarca - 2.52 euro (12,8 lei).
- Norvegia - 2,42 euro.
- Elveția - 2,3 euro.
Cum sunt influențate prețurile carburanților de conflictul din Orientul Mijlociu
Prețurile la benzină și motorină din întreaga Europă au crescut odată cu cele ale petrolului la nivel mondial, ca urmare a conflictului din Iran și a perturbărilor care afectează aprovizionarea din țările din Golf.
Prețul țițeiului Brent a atins de două ori, pentru scurt timp, nivelul de 119 dolari pe baril de la primele atacuri comune ale SUA și Israelului asupra Iranului, de la sfârșitul lunii februarie. Efectele fluctuațiilor prețurilor petrolului sunt resimțite acum de gospodăriile de pe întreg continentul, unde taxele reprezintă o parte semnificativă din costul la pompă.
Ce proporție din prețul petrolului este reprezentată de taxe
Unde plătesc consumatorii cele mai mari taxe pe combustibil în Europa? Ce proporție din prețul benzinei și al motorinei înseamnă taxe?
Unul dintre cele mai importante indicatoare este ponderea taxelor totale, inclusiv accizele și TVA-ul, în prețurile combustibililor. Taxele, inclusiv accizele și TVA-ul, reprezintă mai mult de jumătate din prețul benzinei (Euro-super 95) în întreaga Uniune Europeană.
În cadrul UE, ponderea variază de la 43,9% în Bulgaria la 57,8% în Slovenia, 20 de state membre având taxe totale care reprezintă mai mult de 50% din prețul benzinei.
Media la nivelul UE se situează la 52,1 %.
Dintre cele patru mari economii ale UE, Italia are cea mai mare pondere a taxelor, de 55%, urmată de Germania (54,5 %), Franța (53 %) și Spania (45 %).
În cazul motorinei, povara fiscală globală este mai redusă, situându-se în medie la 44,6% în UE. Doar patru țări au taxe care depășesc 50%: Malta (54,3%), Italia (51,1%), Irlanda (50,6%) și Slovenia (50,1%).
Ponderea fiscală este sub 40% în Estonia (37,6%), Spania (38%), Suedia (38,5%) și Bulgaria (39,7%).
Dintre cele mai mari economii ale UE, Italia are în continuare cea mai mare pondere fiscală pentru motorină, de 51,1%. Franța (46,8%) și Germania (45,4%) se situează aproape de media UE, în timp ce Spania (38%) are una dintre cele mai scăzute cote din Europa.
Clasamentele privind impozitele variază între benzină și motorină. Grecia ocupă locul al patrulea în ceea ce privește accizele pe benzină, dar locul 20 în ceea ce privește motorina. Finlanda și Țările de Jos se situează cu aproximativ zece locuri mai sus în clasamentul prețurilor la benzină decât la motorină, în timp ce Lituania ocupă locul 18 în ceea ce privește benzina, dar locul opt în ceea ce privește motorina.
Ce măsuri sunt aplicate în Europa pentru a contracara creșterea prețurilor pentru energie și combustibili
Războiul din Iran a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului Brent, cu un efect de domino asupra costurilor combustibililor și energiei. Creșterea prețurilor la combustibili în Europa este evidentă, depășind 34% în Spania, conform Euronews.com.
Creșterea a fost resimțită de europeni și în facturile la electricitate și gaze, determinând multe țări să adopte sau să anunțe măsuri pentru a atenua această creștere vertiginoasă a prețurilor începând cu 28 februarie, când a început atacul asupra Iranului.
Conflictul a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol care trece prin Strâmtoarea Ormuz, determinând creșterea prețului petrolului Brent de la aproximativ 60 de euro la peste 100 de euro pe baril în doar câteva zile. Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 60% de la începutul conflictului.
Creșterea prețurilor atât la benzină, cât și la motorină la stațiile de alimentare din Europa a fost semnificativă, prețurile depășind 2 euro pe litru în Germania.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la motorină. În mai multe țări, prețul a depășit 2 euro pe litru, cu creșteri procentuale cuprinse între aproape 17,5% în Portugalia și 34,3% în Spania.
În fața unor astfel de creșteri abrupte, guvernele au început să ia măsuri pentru ca cetățenii să nu suporte întregul impact al prețurilor mai mari, mai ales având în vedere că aceste produse sunt puternic impozitate de multe guverne europene.
Ce măsuri de sprijin aplică Spania
Guvernul lui Pedro Sánchez a avut nevoie de ceva mai mult timp pentru a-și finaliza planul de măsuri, în parte din cauza tensiunilor interne cu partidul Sumar, dar a aprobat în cele din urmă cel mai cuprinzător pachet dintre cele luate în calcul. Consiliul de Miniștri a adoptat un decret-lege regal cu un plan în valoare de 5 miliarde de euro menit să atenueze creșterile de prețuri, măsurile urmând să rămână în vigoare până la 30 iunie 2026.
Planul se concentrează pe reduceri de impozite. Guvernul a redus TVA-ul pentru toate formele de energie de la 21% la 10%, inclusiv pentru carburanți, electricitate, gaz natural și butan, al căror preț maxim a fost, de asemenea, plafonat.
Măsurile anticriză vor reduce facturile la electricitate cu 13%, iar benzina și motorina vor fi cu aproximativ 30 de cenți mai ieftine pe litru. Transportatorii, agricultorii și pescarii, identificați ca fiind sectoarele cele mai expuse, vor beneficia, de asemenea, de o reducere de 20 de cenți la fiecare litru de combustibil profesional.
În același timp, Guvernul de la Madrid a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol, echivalentul a puțin peste 12 zile de consum național, ca parte a planului global al Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera 400 de milioane de barili din rezervele strategice.
Spania pornește, de asemenea, dintr-o poziție comparativ mai bună în ceea ce privește energia electrică. Prețurile energiei electrice în Spania variază între 37 și 57 de euro pe megawatt-oră, comparativ cu 113 euro în Germania și 141 de euro în Italia, datorită faptului că peste 60 % din energia produsă în țară provine din surse regenerabile.
Germania, Italia și Portugalia adoptă abordări diferite
Germania a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la pompă. Prețurile benzinei au urcat vertiginos de la aproximativ 1,82 € pe litru la 2,2 € pe litru, o creștere de aproape 20% în doar două săptămâni. Răspunsul Guvernului de la Berlin s-a concentrat pe reglementarea comportamentului stațiilor de benzină, mai degrabă decât pe acordarea de subvenții directe.
Ministrul german al Economiei, Katharina Reiche, a prezentat un proiect de lege care ar permite benzinăriilor să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00, deși acesta nu a intrat încă în vigoare, deoarece necesită modificări ale legislației în materie de concurență. Berlinul a exclus categoric reluarea achizițiilor de gaze rusești, calificând această perspectivă drept „absolut inacceptabilă”.
Italia a ales o cale diferită. Roma a luat în considerare utilizarea veniturilor suplimentare din TVA generate de prețurile mai mari la combustibil pentru a compensa consumatorii și intenționează să sancționeze companiile care profită de criză pentru a-și umfla marjele de profit. La nivel european, prim-ministrul Giorgia Meloni a activat măsura pentru 20 de zile.
Portugalia a fost prima dintre țările din sudul Europei care a activat o măsură concretă. Guvernul lui Luís Montenegro a anunțat o reducere „temporară și extraordinară” de 3,55 cenți pe litru a taxei pe motorina auto, returnând contribuabililor veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor. Măsura a fost declanșată atunci când prețurile combustibililor au depășit pragul de creștere de 10 cenți pe care executivul însuși îl stabilise ca prag de declanșare.
Franța, Polonia, Ungaria și Austria aplică măsuri mai moderate
În Franța, cea mai vizibilă reacție nu a venit din partea Guvernului, ci din partea companiei TotalEnergies care a anunțat că va plafona prețurile la benzină și motorină până la sfârșitul lunii.
La nivel de stat, Parisul și-a concentrat eforturile mai degrabă pe diplomație decât pe reduceri de impozite: Macron a insistat în cadrul Consiliului European pentru o propunere de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice și de apă, având în vedere riscul ca conflictul să agraveze și mai mult creșterile de prețuri. Nu au fost anunțate măsuri de reducere a impozitelor echivalente cu cele din Spania.
Polonia, unde creșterile de prețuri la pompă au fost mai moderate, a adoptat o strategie prudentă. Guvernul polonez nu a anunțat nicio măsură majoră de reducere a impozitelor, iar secretarul de stat pentru energie, Wojciech Wrohna, a avertizat că nu se pot suspenda reglementările peste noapte, fără a afecta stabilitatea pieței și încrederea investitorilor.
Austria, unde prețul benzinei a crescut, de asemenea, cu aproximativ 13%, a mers mai departe decât Germania în ceea ce privește reglementarea prețurilor. Aceasta a permis operatorilor să majoreze prețurile combustibililor doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi aplicate în orice moment.
Ungaria a impus o plafonare. Prim-ministrul Viktor Orbán a stabilit un preț maxim de 1,54 euro pentru benzina de cifră octanică 95 și de 1,59 euro pentru motorină, deși măsura se aplică doar vehiculelor înmatriculate în Ungaria, pentru a împiedica șoferii din țările vecine să treacă granița pentru a alimenta.
Măsurile Uniunii Europene privind rezervele de gaze
La nivelul UE, comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a indicat că Bruxelles ia în considerare activarea unor măsuri temporare de urgență în cazul unei „crize grave a prețurilor”, dar a subliniat că acestea trebuie să fie țintite, limitate în timp și să nu descurajeze tranziția către energia curată.
Potrivit Financial Times, sâmbătă, 21 martie, comisarul pentru energie a ordonat statelor membre să reducă obiectivul de umplere a instalațiilor de stocare a gazelor la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub obiectivele oficiale ale UE, „cât mai devreme posibil în timpul sezonului de umplere, pentru a oferi siguranță și liniște participanților la piață”.
După cum se poate observa, măsurile variază de la lipsa totală a sprijinului, cum este cazul Franței, la ajutoare de peste 5 miliarde de euro din partea Spaniei. Durata acestei crize a prețurilor la energie în Europa va depinde de durata războiului și de blocada Strâmtorii Ormuz.
