„Blestemul prezidențial” lovește din nou Peru. Președintele José Jerí a fost demis din funcție, după o moțiune de cenzură a Congresului, ca urmare a scandalului „Chifa-gate”.
Este cea de-a opta schimbare de lider a țării în aproape un deceniu de instabilitate politică.
Congresul din Peru a aprobat moțiunea de cenzură împotriva lui José Jerí cu 75 de voturi pentru și 24 împotrivă. Această mișcare vine la doar patru luni după ce Jeri a preluat funcția de președinte interimar și la două luni înainte de alegeri.
Președintele din Peru, José Jerí, demis în urma scandalului „Chifa-gate”
Jerí, în vârstă de 39 de ani, a preluat președinția în octombrie, după ce a devenit președinte al Congresului în urma destituirii președintei Dina Boluarte. Boluarte a condus puterea executivă din 2022, după destituirea și arestarea lui Pedro Castillo, care a ocupat funcția timp de un an și jumătate.
Partidele politice se vor reuni pentru a conveni asupra unei liste de candidați la funcția de președinte al Congresului, în vederea unui vot legislativ care va determina următorul președinte interimar.
Acuzațiile la adresa lui Jeri fac referire la faptul că președintele ar fi avut întâlniri neoficiale cu oameni de afaceri chinezi.
Jerí a fost acuzat de comportament necorespunzător după ce a avut întâlniri secrete cu Zhihua Yang, un om de afaceri chinez care deține o concesiune acordată de stat pentru una dintre companiile sale.
Însă președintele peruan a negat orice ilegalitate și a declarat că întâlnirile au fost „circumstanțiale”. El a negat și faptul că omul de afaceri chinez i-ar fi cerut vreun fel de favoare sau sprijin.
Prima întâlnire, care a avut loc la un restaurant chinezesc din Lima, pe 26 decembrie, a stârnit controverse după ce au apărut imagini în care președintele intra în local purtând o glugă, ceea ce a dus la o anchetă a Procuraturii Generale legată de o posibilă sponsorizare ilegală și trafic de influență agravat.
Jerí a avut o altă întâlnire cu Yang pe 6 ianuarie, la un magazin de produse chinezești, unde a sosit purtând ochelari de soare. Niciuna dintre aceste întâlniri nu a fost înregistrată în registrele prezidențiale.
Luna trecută, președintele interimar a recunoscut că întâlnirile au avut loc și și-a cerut scuze pentru modul în care acestea s-au desfășurat: „Îmi recunosc greșeala și îmi cer scuze public pentru modul în care am intrat, cu glugă pe cap, și pentru faptul că acest lucru a dat naștere la suspiciuni și îndoieli cu privire la comportamentul meu și a generat apariția tot felul de povești ireale, care nu au niciun temei”.
Scandalul „Chifa-gate” este numit astfel după termenul care desemnează o mâncare peruană cu rădăcini chinezești. Totul vine în contextul tensiunilor legate de una dintre cele mai mari provocări ale statului Peru: cum să echilibreze relațiile dintre China - unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai săi - și SUA, care a avertizat guvernul de la Lima cu privire la influența crescândă a Chinei. De altfel, Biroul american pentru Afaceri din Emisfera Vestică și-a manifestat „îngrijorarea” față de rapoartele potrivit cărora statul Peru ar putea fi incapabil să supravegheze unul dintre cele mai mari porturi ale sale, Chancay, care ar fi gestionat de proprietari chinezi „prădători”.
„Susținem dreptul suveran al Peru de a supraveghea infrastructura critică de pe teritoriul său. Să fie aceasta o poveste cu tâlc pentru regiune și pentru lume: banii ieftini chinezi costă suveranitatea”, a precizat Biroul american pentru Afaceri din Emisfera Vestică.
În mai puțin de zece ani, nu mai puțin de șapte președinți au fost trimiși în judecată sau s-au confruntat cu probleme legale legate de acuzații de corupție sau de încălcări ale drepturilor omului. Alt președinte s-a sinucis când poliția se apropia de el. Astfel, această funcție poate fi considerată un adevărat blestem.
Instabilitatea politică din Peru este adesea îi atribuită președinției lui Alberto Fujimori, care a fost demis în anul 2000, după un scandal în care a fost implicat șeful serviciilor secrete și condamnat pentru corupție, delapidare și încălcarea drepturilor omului. De atunci, carierele politice ale majorității succesorilor lui Fujimori s-au încheiat și ele trist.
