„Sunt bolnav sau sunt infractor? După cum cunoașteți, eu sunt la pușcărie. De fapt, se cheamă centru de reținere și arestare preventivă, dar e tot pușcărie. Sunt deja în a opta zi. Sunt arestat preventiv pentru că mi-am cumpărat somnifere de pe un site din Anglia. De aproximativ 5 ani sunt dependent de aceste somnifere. Sunt bolnav. Acuzațiile le cunoașteți. Povestea mea nu.”, așa își începe pe Facebook mesajul Andrei Șoșa, patronul clubului Expirat din București, reținut de DIICOT pentru trafic de droguri.
Andrei Șoșa, patronul clubului Expirat: „Sunt bolnav, nu infractor. Nu dați cu piatra, toți suntem dependenți de tot felul de chestii”
Aflat în arest preventiv, Andrei Șoșa a publicat un mesaj pe Facebook, precizând că „acuzațiile le cunoașteți, dar povestea mea nu”. Șoșa susține că a ajuns în arest din cauza unei dependențe de somnifere. El spune că nu mai putea dormi fără ele și, în timp, organismul său a dezvoltat o toleranță tot mai mare, ceea ce l-a făcut să crească dozele.
„Sunt bolnav sau sunt infractor?
După cum cunoașteți, eu sunt la pușcărie. De fapt, se cheamă centru de reținere și arestare preventivă, dar e tot pușcărie. Sunt deja în a opta zi. Sunt arestat preventiv pentru că mi-am cumpărat somnifere de pe un site din Anglia. De aproximativ 5 ani sunt dependent de aceste somnifere. Sunt bolnav. Acuzațiile le cunoașteți. Povestea mea nu.
Așa că, asta este povestea mea: stilul de viață al unui cârciumar este dificil. Foarte mult stres, muncă de noapte, practic ești pe alt fus orar decât lumea normală. Din astfel de sol fertil, era imposibil să nu răsară insomnia. E o boală. În perioada pandemiei, am cerut sprijin medical și astfel am descoperit zolpidem, medicamentul care mi-a fost prescris în mod legal de către un medic. Miraculos, pentru prima dată după mult timp, puteam să dorm. După ce am terminat tratamentul prescris, am revenit la insomnii, dar nu m-am mai dus la medic. O greșeală care mă costă. Timpul a trecut și am căutat soluții alternative, astfel am găsit un site din Anglia, care vindea zolpidem la liber. Am comandat fără să mă gândesc vreo clipă că făceam ceva ilegal. E prima dată în viață când am de-a face cu codul penal. De fapt, avocatul îmi spune că nu e din codul penal, ci din lege specială. Nu fac vreo diferență, așa cum nu știam că somniferele pe care le luam sunt considerate a fi în aceeași categorie cu drogurile.
Am devenit foarte ușor dependent de zolpidem pentru că acesta este motivul principal pentru care am aflat că e pe lista specială: dă dependență repede și crește toleranța. Nu are efecte halucinogene, nu te face să te simți mai bine sau mai rău, doar te trimite la somn. Eu ajunsesem să iau până la 5 pastile când, după o zi stresantă, nu-mi doream altceva decât să pot să dorm. Astfel am ajuns să consum lejer 100 de pastile pe lună, dacă erați curioși ce făceam cu sutele de pastile găsite de polițiști.
Și cum panica cea mai mare a unui dependent este să nu rămână fără, am comandat recent un necesar pentru toată vara ce avea să înceapă, asta pentru că vara, știți cu toții că mă mutam la mare.”, a scris Andrei Șoșa, pe Facebook.
Șoșa: „Nu am făcut rău nimănui și, în prostia mea, nici nu știam că fac ceva ilegal”
„Nu am făcut rău nimănui și, în prostia mea, nici nu știam că fac ceva ilegal, deși eram convins că, pe termen lung, ce bag în mine, îmi poate afecta creierul. Sunt acuzat că aș fi făcut trafic cu zolpidem și că aș fi deținut pastilele în vederea vânzării. Care ar fi logica? Veniturile mele, toate absolut legale, sunt mai mult decât suficiente pentru nevoile mele. Cum aș fi putut să cumpăr din Anglia la un preț de 100 de ori mai mare decât cel pe care îl plătisem la o farmacie în România și să le dețin în vederea vânzării? Undeva e o fractură logică în acuzație. Sunt bolnav, nu infractor. Nu dați cu piatra, toți suntem dependenți de tot felul de chestii, cel mai banal fiind telefonul. Apropo, după 8 zile de când mi-a fost luat, încă îl mai caut instinctiv prin buzunare.
După ce voi putea, îmi doresc să mă implic activ, prin toate mijloacele, inclusiv prin donații, în această problemă a dependențelor. Vrând-nevrând, am ajuns expert. Cele 8 zile petrecute aici sunt ca o terapie șoc. Am decis să nu iau niciun fel de tratament, ceea ce eu sper că mă va ajuta, pe termen lung, să scap de ele. La început a fost cumplit. În primele 48 de ore, nu am dormit deloc, dar m-am așezat cât de cât. Mâncare corectă, sport cât mai mult și lipsa stimulilor (pentru că tot de aia mă caut prin buzunare ) m-au ajutat să fiu funcțional. A, și cărțile, am citit zilele astea cât n-am citit în ultimul an.
Mâine la 9:00 am proces, de la care sper că voi obține eliberarea din arest preventiv și plasarea în arest la domiciliu. Ar fi ideal pentru a urma un tratament corect. Sunt convins că voi avea nevoie de întâlniri dese cu un psiholog. Și îmi promit mie că nu voi renunța la sport și citit. Știu ce am de făcut. Nu mă plâng de condițiile din arest, doar de vecinii mei de pat, celebrele ploșnițe cu care sunt infestate toate pușcăriile. Credeam că sunt povești din cărți și filme. Nu sunt. Am fost sincer cu anchetatorii încă de la început. Nu am ascuns și nu voi ascunde nimic, nici nu am ce. Voi merge pe calea recunoașterii vinovăției. Eu sunt optimist. Îmi doresc ca, cât mai curând, să-mi strâng soția și copilul în brațe. Sunt bolnav. Nu sunt infractor. Sunt tot eu, așa cum mă știți. O să fie bine! PS: Acest text i l-am dictat avocatului meu și a fost publicat de către soția mea, la solicitarea mea. Pentru că eu, bineînțeles, nu am acces la Facebook. Din păcate, sau din fericire”.
