”Orașul de 15 minute”. Ce înseamnă acest concept și de ce a ajuns subiect al teoriilor conspirației

Orașele în care oamenii pot locui la o scurtă distanță de mers pe jos de locul de muncă, de școală și de alte lucruri esențiale de zi cu zi, în loc să se confrunte cu autostrăzi blocate în trafic sau cu navete lungi: un ideal utopic sau un coșmar distopic?

Ce sunt ”orașele de 15 minute”

Unii comentatori conservatori și teoreticieni ai conspirației sunt din ce în ce mai convinși că acest concept de "oraș de 15 minute", un principiu de design urban adoptat recent de orașe de la Paris, Franța, la Cleveland, Ohio, este cel mai recent complot nefast pentru a reduce libertățile individuale.

"Nu veți putea să vă folosiți propria mașină pe anumite drumuri și autostrăzi fără permisiunea și consimțământul guvernului", a susținut un utilizator Instagram într-un videoclip recent care a fost apreciat de peste 5.400 de ori.

"Vei fi monitorizat în mod constant de camere de supraveghere pentru a te asigura că nu părăsești zona rezidențială desemnată fără a fi mai întâi autorizat să faci acest lucru."

Dar experții urbani și oficialii orașului subliniază că ideea nu are nimic de-a face cu reglementarea mișcărilor oamenilor sau cu suprimarea altor libertăți. În unele cazuri, spun ei, se face o confuzie greșită cu planurile locale de atenuare a traficului de pe drumurile aglomerate.

Associated Press a analizat afirmația făcută de conspiraționiști.

• Acuzația: "Orașele de 15 minute" sunt concepute pentru a restricționa mișcările oamenilor, pentru a spori supravegherea guvernamentală și pentru a încălca alte drepturi individuale.
• Faptele: Conceptul de planificare urbană se referă pur și simplu la construirea unor comunități mai compacte, în care se poate merge pe jos, în care oamenii sunt mai puțin dependenți de mașini.

Teoriile conspirației au luat amploare la sfârșitul anului trecut în Regatul Unit, deoarece conceptul a fost confundat cu un efort de a impune noi restricții de trafic pentru a decongestiona traficul în faimoasa comunitate universitară Oxford și în jurul acesteia, potrivit AP.

Guvernul comitatului Oxfordshire a aprobat un sistem de "filtre de trafic" pentru șase drumuri aglomerate pe care șoferii vor avea nevoie de un permis special pentru a circula în timpul zilei.

Însă Tony Ecclestone, purtătorul de cuvânt al Consiliului orașului Oxford, a declarat că inițiativa comitatului este separată de aprobarea de către consiliu a conceptului de orașe de 15 minute, care reprezintă o parte esențială a unui document de planificare urbană pe care îl elaborează.

El a indicat o fișă informativă pe care administrația județului și cea a orașului au publicat-o împreună în decembrie pentru a clarifica lucrurile.

Cum explică specialiștii conceptul de ”Oraș în 15 minute”

Jurnalistul specializat în transporturi Carlton Reid urmărește idealul până la "geografia timpului" din anii 1960 și "unitățile de cartier" din anii 1920, subliniind că toate orașele au fost cândva orașe de mers pe jos.

"Chiar și romanii antici au blocat traficul pe patru roți", notează el.

Suburbiile nu trebuie să fie redesenate exact după liniile de 15 minute. Asociația de planificare urbană și rurală din Marea Britanie a propus, de asemenea, cartiere de 20 de minute, subliniind succesul acestui principiu în Paris și Melbourne.

Experții în planificare urbană îi atribuie lui Carlos Moreno, profesor la Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbonne, popularizarea conceptului de oraș în 15 minute. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a fost unul dintre cei mai vizibili susținători ai acestuia, făcându-l un principiu central în campania sa de succes pentru realegerea din 2020.

Dan Luscher, creatorul The 15-Minute City, un blog dedicat conceptului de design, susține că este vorba "în primul rând" de alegere, nu de constrângere.

"Este vorba despre crearea de cartiere și orașe cu facilități urbane la îndemână și cu opțiuni convenabile și sigure pentru a se deplasa", a scris el într-un e-mail. "Este vorba despre a le permite oamenilor să își satisfacă nevoile în propriul cartier, nu despre a-i limita la acel cartier. Este vorba despre mobilitate, nu despre închidere".

Robert Steuteville, de la Congresul pentru Noul Urbanism, o organizație non-profit din D.C. care militează pentru orașe în care se poate merge pe jos, a fost de acord, adăugând că noțiunea nu este nici ea atât de nouă: majoritatea orașelor construite înainte de 1950, când autostrăzile și suburbiile au devenit dominante, erau orașe de 15 minute.

"Ideea este de a oferi mai multă libertate de alegere în ceea ce privește locul în care o persoană poate locui confortabil și la prețuri accesibile în oraș, nu de a împiedica libertatea de mișcare", a scris într-un e-mail Nate Storring, co-director executiv al Project for Public Spaces, o organizație non-profit din New York care militează pentru un design urban mai bun.

Cum a ajuns conceptul de ”oraș în 15 minute” în România?

Executivul a venit cu o propunere legislativă la finalul anului trecut cu privire la mobilitatea urbană durabilă. Scopul actului normativ era ca primăriile să facă Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă și enumeră principiile mobilității urbane durabile (încurajarea transportului public și descurajarea folosirii mașinii personale, amenajarea de piste pentru biciclete și spații pietonale, reducerea emisiilor de CO2).

Proiectul a fost blocat în Camera Deputaților, care era camera decizională. Președintele AUR, George Simion, a solicitat retrimiterea proiectului în comisii pentru lămuriri pe motiv că încalcă libertatea de mișcare și multe alte drepturi fundamentale.

„E vorba de PL-x 47/2023. Cer scoaterea acestuia şi retrimiterea la comisii. Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mişcare şi multe alte drepturi fundamentale. E vorba de aşa-numitele "oraşe de 15 minute"; PL-x 47/2023, Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă. Am primit foarte multe mesaje în ultimele 24 de ore, din partea cetăţenilor îngrijoraţi, şi mi se pare justificată retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, ca să putem analiza în detaliu acest proiect de lege”, a fost solicitarea lui George Simion.

Legea a fost apoi blocată, deși nu se menționa în niciun paragraf conceptul ”orașului de 15 minute”, ci implementarea unor principii de mobilitate urbană durabilă, care a fost aplicat în multe regiuni din statele UE.