Putem forța o schimbare radicală în domeniul climei? Oamenii de știință schițează o strategie pentru a răsturna sistemul

Un grup de cercetători internaționali a dezvoltat o nouă metodă pentru a identifica așa-numitele „puncte de cotitură pozitive” – momente în care mici schimbări în comportament, tehnologie sau politici pot declanșa progrese majore, auto-susținute, în combaterea schimbărilor climatice, scrie Euronews.com.

Abordarea propusă, publicată în revista Sustainability Science, urmărește să identifice unde ar putea apărea aceste momente, cât de aproape suntem de ele și ce acțiuni le-ar putea accelera.

Cercetătorii susțin că măsurarea acestor puncte ar putea grăbi tranziția globală de la sistemele dependente de carbon, înainte să fie prea târziu.

„Economia globală se decarbonizează de cel puțin cinci ori mai încet decât ar fi nevoie pentru a atinge ținta Acordului de la Paris, de limitare a încălzirii globale la mult sub 2°C,” a declarat Tim Lenton, coautor din cadrul Global Systems Institute al Universității din Exeter, care studiază schimbările climatice și punctele de cotitură încă din anii ’90. „Provocarea este acum să identificăm potențialele puncte de cotitură pozitive și acțiunile care le pot aduce mai repede – evitând însă gândirea dorinței sau simplificarea excesivă a naturii și impactului lor.”

Ce este un punct de cotitură pozitiv?

Punctele de cotitură reprezintă praguri în care o mică intervenție poate provoca schimbări majore, adesea ireversibile. În climatologie, acestea sunt adesea asociate cu scenarii negative – precum topirea ghețarilor sau dezghețarea permafrostului. Studiul de față mută însă accentul pe momentele-cheie pentru acțiune pozitivă.

Astfel de puncte în societăți și economii pot declanșa scăderi rapide ale emisiilor și reducerea altor forme de poluare. Metodologia propusă analizează unde sisteme similare au „cedat” în trecut, când schimbarea a devenit auto-susținută și ce factori o pot accelera sau întârzia. Cercetătorii diferențiază între tranziția către alternative verzi și renunțarea la combustibili fosili, ambele fiind esențiale pentru reducerea durabilă a emisiilor.

Ca exemplu de schimbare rapidă, autorii invocă interzicerea fumatului în spații publice – odinioară de neconceput, acum o realitate în țări precum Franța, Marea Britanie sau în orașe precum Milano.

Unde apar deja puncte de cotitură?

Două rapoarte recente ale ONU arată că tranziția către energie regenerabilă a trecut deja un „punct de cotitură pozitiv”: energia solară și eoliană continuă să devină mai ieftină și mai răspândită, iar peste 90% din noile proiecte regenerabile sunt acum mai rentabile decât combustibilii fosili.

În paralel, adoptarea vehiculelor electrice (EV) crește rapid. Agenția Internațională a Energiei estimează că acestea vor reprezenta 50% din vânzările globale de mașini până în 2030. În Europa, acest trend ar putea reduce emisiile de CO₂ cu 20 de milioane de tone doar anul acesta.

„Știm că punctele de cotitură pozitive pot apărea în sectoare precum energie sau transport rutier și credem că Marea Britanie este aproape de un punct similar în privința adoptării pompelor de căldură,” a spus Steve Smith, coautor din cadrul Universității din Exeter.

Pe măsură ce mai mulți oameni aleg pompe de căldură, panouri solare sau vehicule electrice, tehnologia se îmbunătățește, prețurile scad și infrastructura se extinde, accelerând adoptarea lor. Transformări precum reducerea semnificativă a consumului de carne ar putea, de asemenea, să fie mai probabile decât par.

De la teorie la acțiune

Autorii au pus metodologia la dispoziția tuturor pentru a fi folosită, adaptată și îmbunătățită. Ei speră că astfel cercetătorii și factorii de decizie vor putea identifica și activa aceste „bucle pozitive” mai repede.

„Aceste puncte de cotitură pozitive sunt antidoturi esențiale la tonul sumbru care domină dezbaterile privind schimbările climatice în politică și mass-media,” a spus Frank Geels, coautor de la Universitatea din Manchester.