În anii 1990 s-a discutat pentru prima dată despre potențiala legătură dintre autism și miciobiomul intestinal, când mai mulți părinți au început să raporteze schimbări în comportamentul copiilor lor autiști atunci când aceștia luau antibiotice sau medicamente care suprimă unele bacterii intestinale.
La vremea respectivă s-au făcut mai multe studii și investigații științifice care au scos la iveală legături în acest sens, însă nu exista o constantă în aceste cercetări. Între timp, după mai bine de un sfert de secol, un studiu revoluționar a confirmat acele supoziții, prin utilizarea unui algoritm nou.
Cercetările au scos la iveală legături între autism și microbiomul din flora intestinală
Astfel, potrivit publicației Nature Science, oamenii de știință au ajuns la concluzia că există "o asociere clară" între modificările din în compoziția microbiomului intestinal și unele simptome ale persoanelor cu autism.
Simons Foundation Autism Research Initiative (SFARI), program de cercetare dedicat dezvăluirii cauzelor și mecanismelor tulburărilor din spectrul autist, a apelat la Dr. Gaspar Taroncher-Oldenburg pentru a "ajuta ca toate acestea să aibă sens" și pentru a "face un raport al lucrărilor care existau până la momentul acesta cu privire la microbiom și autism", după cum a declarat John Spiro, vicepreședinte al SFARI.
Taroncher-Oldenburg a precizat că majoritatea studiilor din trecut "au arătat puține legături" între autism și microbiom și "nimeni nu a putut indica un adevărat mecanism specific. Toți cei cu care au vorbit spuneau că poate e vorba de sistemul imunitar, poate că este vorba de dietă și că toate acestea sunt reflectate în intestin", a spus Taroncher, potrivit Euronews Next.
Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea de microorganisme din tractul nostru digestiv și intestinal (atât bacteriile bune, cât și cele rele). Iar echilibrul dintre ele joacă un rol important în procesul de digestie, de metabolism și în reglarea funcției imunitare.
Însă mai există o ipoteză potrivăt căreia sistemul imunitar are un rol semnificativ în dezvoltarea formelor de autism. "În consecință, am spus: bine, avem 10, 15, 20 de ani de date. Nimic nu pare să aibă cu adevărat sens, dar există totuși ceva. Ce anume? Hai să facem un pas înapoi și să privim totul dintr-o perspectivă nouă", a precizat Taroncher.
43 de experți din întreaga lume au reanalizat datele în altă cheie și cu noi tehnologii
Astfel, o echipă de 43 de experți din întreaga lume s-a reunit pentru a reanaliza 25 de seturi de date publicate anterior, care conțin informații despre microbiom și alte informații cum ar fi dieta, răspunsul sistemului imunitar, markerii inflamației și profilurile de expresie genetică din creierul uman.
Aceste seturi de date au fost trecute prin noi algoritmi sofisticați și s-au făcut diferențieri care până acum creau confuzie. Astfel, cei doi factori majori de confuzie erau vârsta și sexul. De exemplu, microbiomul intestinal al unui copil de patru ani este diferit de cel al unui copil de șapte ani sau de zece ani.
De cealaltă parte, formele de autism diferă între fete și băieți. Cercetările sugerează că autismul este de aproximativ 4,2 ori mai răspândit la băieți decât la fete. Cu această nouă abordare, cercetărorii au reușit să se edifice.
Așadar, această abordare studiilor a scos la iveală "o legătură între microbiom și diverse gene imunitare și conexiuni între microbiom și dietă. Și asta a fost partea care m-a cam șocat. Deci asocierea este reală. Aceasta este concluzia studiului nostru", a declarat Dr. Jamie Morton, pentru Euronews.com.
Încă un aspect considerat de cercetători "foarte neașteptat" este o așa-zisă suprapunere între microbii asociați cu autismul și cei identificați într-un studiu recent pe termen lung de transplant de microbiotă fecală, care a relevat "beneficii pe termen lung asupra simptomelor de autism și a microbiotei intestinale, prin terapia de transfer de microbiotă. Studiul inițial al microbiotei a arătat într-adevăr o îmbunătățire a simptomelor la acești copii autiști. Iar apoi studiul nostru a oferit mai multe dovezi despre motivul pentru care ar putea fi așa", după cum a precizat Taroncher-Oldenburg.
Însă aceste studii infirmă posibilitatea ca microbiomul să cauzeze autism, ci "demonstrează o corelație statistică între microbiomul alterat și autism", după cu a spus John Spiro.
"S-ar putea totuși ca dereglarea microbiomului să se datoreze, de exemplu, preferințelor alimentare ale persoanelor din spectrul autist, care au tendința de a fi 'foarte pretențioase în materie de alimentație'", a spus Morton.
Noul studiu de evaluare „nu demonstrează că microbiomul cauzează autismul sau ceva de genul acesta”, a adăugat Spiro, "ci demonstrează o corelație statistică între microbiomul alterat și autism”. Dar direcția cauzalității nu este încă clară”.
Noile tehnologii oferă așadar o rază de speranță în ceea ce privește tratamentele și terapiile .
Astfel, cu această supoziție veche de 30 de ani, trecută prin noile tehnologii, în ceea ce privește afecțiunile din spectrul autismului, cercetătorii au ajuns la concluzia că este nevoie de crearea unei noi discipline.
"Aceste sisteme sunt atât de complexe încât ai nevoie de inteligență artificială cuplată cu statistică, cuplată cu biologie, pentru a pava drumul spre o nouă infrastructură și a detalia complexitatea acesteia", a subliniat Morton.
