Autorităţile din Italia au decis să vină cu clarificări, după ce anunțul privind introducerea unei taxe pe profiturile suplimentare ale băncilor a generat scăderi semnificative pe bursă. Guvernul de la Roma a anunțat că a fost impus un plafon de 0,1% din activele totale ale unei bănci, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Indicele bursier care regrupează acţiunile băncilor italiene a închis şedinţa de marţi în scădere cu 7,6%. Titlurile Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană, au înregistrat o scădere de 8,6%, în vreme ce acţiunile BPER s-au prăbuşit cu 10,9%.
Italia nu este singurul stat european care a introdus taxe pe profiturile suplimentare ale băncilor. Spania și Ungaria au luat decizii similare în domeniul financiar-bancar.
Analiștii sunt de părere că decizia Guvernului de la Roma a luat pe nepregătite piața și a afectat semnificativ încrederea investitorilor. Dovada o reprezintă efectele măsurii.
La scurt timp după ce vicepremierul Matteo Salvini a anunţat că Italia a convenit o ”retragere de 40% din profiturile suplimentare în valoare de mai multe miliarde de euro ale băncilor" pentru 2023, valoarea de piaţă a băncilor italiene a scăzut cu 9,5 miliarde de euro.
Pentru a pune capăt turbulențelor de pe piața financiară, autoritățile din Italia au anunțat că impactul ar putea fi limitat pentru unele bănci. Astfel, noua taxă nu va depăşi 0,1% din activele totale ale unei instituții financiare.
În plus, băncile care au crescut deja dobânzile pe care le oferă deponenţilor ”nu vor vedea un impact semnificativ ca o consecinţă a regulilor aprobate ieri”, a explicat Ministerul italian de Finanţe.
Profiturile băncilor din Italia, în creștere după majorarea dobânzilor
La fel ca şi restul băncilor europene, băncile italiene au înregistrat o creştere semnificativă a profitului lor, în urma majorării dobânzilor. De exemplu, profitul net al Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană, a urcat cu 80% până la 4,2 miliarde de euro în primul semestru, în timp ce rivalul UniCredit a raportat un profit net semestrial de 4,4 miliarde de euro.
