Trei persoane au murit după ce un focar de hantavirus a izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată în largul Capului Verde. În timp ce autoritățile spaniole pregătesc evacuarea pacienților și transferul navei spre Tenerife, conducerea Insulelor Canare critică decizia Madridului, relatează Euronews.com.
Tensiuni între Madrid și Insulele Canare după transferul navei cu focar de hantavirus
Nava, afectată de focarul de hantavirus izbucnit la bord, este ancorată în prezent în largul orașului Praia, capitala statului Capului Verde, și ar urma să ajungă în Tenerife în următoarele trei zile.
Președintele Insulelor Canare, Fernando Clavijo, a criticat decizia guvernului spaniol de a permite transferul navei în teritoriu, pe care a descris-o drept „o improvizație”. Acesta a susținut că autoritățile regionale nu au primit suficiente informații despre amploarea focarului. „Nu avem niciun raport medical privind numărul persoanelor infectate”, a declarat Clavijo pentru un post de radio spaniol.
Liderul regional a cerut și o întâlnire de urgență cu premierul spaniol Pedro Sánchez pentru a solicita reconsiderarea deciziei.
Pedro Sánchez a convocat o reuniune de urgență privind criza provocată de focarul de hantavirus. La întâlnire vor participa ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, ministrul Sănătății, Mónica García, ministrul Transporturilor, Óscar Puente, și ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres.
OMS: Trei morți, un pacient în stare critică și mai multe cazuri suspecte la bordul navei
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis că la bordul navei se află 147 de pasageri și membri ai echipajului.
Bilanțul focarului include trei decese, un pacient aflat în stare critică și alte trei persoane cu simptome ușoare. Autoritățile sud-africane au identificat varianta andină a virusului la mai multe dintre persoanele infectate, una dintre puținele tulpini de hantavirus care se transmit între oameni.
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, pe baza informațiilor disponibile în prezent, instituția „evaluează riscul pentru populația generală ca fiind scăzut”.
OMS a făcut apel la respectarea legislației internaționale și a „spiritului umanitar” în solicitarea adresată Spaniei de a primi nava, subliniind că statul Capul Verde nu dispune de capacitatea necesară pentru gestionarea unei operațiuni de o asemenea amploare. Potrivit guvernului condus de Pedro Sánchez, transferul navei se bazează pe criterii umanitare.
Capul Verde pregătește evacuarea medicală a pacienților de pe nava MV Hondius
Până acum, Capul Verde a confirmat sosirea în țară a unuia dintre cele două avioane medicalizate pregătite pentru evacuarea a trei persoane afectate de focarul depistat la bordul navei de croazieră.
Potrivit Ministerului Sănătății din Capul Verde, „evacuarea medicală a celor trei pacienți va fi realizată în următoarele ore, cu ajutorul a două avioane medicalizate, în coordonare cu autoritățile naționale și internaționale competente”.
Instituția a precizat că unul dintre avioane se află deja în țară, iar un al doilea aparat urmează să ajungă, împreună cu un medic specialist care va acorda asistență persoanelor aflate la bordul navei.
Cum s-a desfășurat focarul de hantavirus la bordul navei
Compania olandeză care operează nava MV Hondius organizează „croaziere de expediție” către Antarctica și mai multe insule din Atlanticul de Sud, oferind turiștilor acces în unele dintre cele mai izolate locuri de pe planetă.
Croazierele pot dura o lună sau chiar mai mult, iar prețurile variază între 6.000 și 25.000 de dolari, în funcție de tipul cabinei. Nava MV Hondius a plecat din sudul Argentinei pe 1 aprilie.
Nava MV Hondius a plecat din Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie, relatează AP. Cinci zile mai târziu, primul pasager, un bărbat de 70 de ani, s-a îmbolnăvit. Acesta a murit pe 11 aprilie la bordul navei.
Pe 24 aprilie, trupul bărbatului a fost coborât în insula Sfânta Elena, iar soția sa, în vârstă de 69 de ani, a plecat spre Africa de Sud, unde a murit două zile mai târziu. Testele efectuate pe 4 mai au indicat un posibil rezultat pozitiv pentru hantavirus.
Pe 27 aprilie, un al doilea pasager bolnav a fost evacuat în Africa de Sud, iar pe 2 mai testele acestuia au confirmat infectarea cu hantavirus. În aceeași zi, o femeie din Germania, care prezentase simptome încă din 28 aprilie, s-a îmbolnăvit la bordul navei.
Nava a ajuns în Capul Verde pe 3 mai, iar Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că investighează un posibil focar de hantavirus la bord, după ce alte trei persoane au prezentat simptome.
Ce este hantavirusul, cum se transmite și de ce există cazuri și în România
Hantavirusul se transmite de obicei prin inhalarea particulelor contaminate provenite din excrementele rozătoarelor. Organizația Mondială a Sănătății a transmis că investigațiile sunt încă în desfășurare, inclusiv teste de laborator suplimentare pentru a stabili sursa exactă a infectării. Autoritățile suspectează că primul pacient s-ar fi infectat înainte de îmbarcare, relatează AP.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că, deși foarte rar, anumite variante de hantavirus se pot transmite și direct între oameni.
Steven Bradfute, profesor și director asociat al Centrului pentru Sănătate Globală din cadrul Universității New Mexico, specializat în cercetarea hantavirusurilor, a explicat că există o tulpină endemică în Argentina și Chile care se poate transmite de la om la om, locuri pe care le-a vizitat și prima victimă înainte de a se urca la bordul navei.
Potrivit acestuia, virusul Andes se răspândește însă doar prin contact apropiat, precum împărțirea aceluiași pat sau a alimentelor.
„Nu am avut până acum focare majore de hantavirus transmise între oameni și nu există motive să credem că acest caz va provoca o epidemie extinsă”, a declarat Bradfute.
Mai mult, Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, a declarat pentru Euronews România că sunt cazuri de hantavirus și în România, deși sporadice, însă menționează că la noi în țară nu vorbim de tulpina care presupune transmiterea de la om la om.
Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”: „Avem în România cazuri în fiecare an și sunt cazuri sporadice, e adevărat. Ceea ce spuneți dumneavoastră și e important este că dacă vorbim într-adevăr de o tulpină care presupune într-adevăr transmiterea de la om la om. Deocamdată sunt doar date preliminare, nu sunt niște informații clare. Nu putem spune că de la acel punct de plecare putem discuta de o criză sanitară. Cred că e prea mult spus. Vorbim de cazuri izolate, de niște situații punctuale și într-adevăr această infecție poate în unele cazuri să vină cu niște modificări importante care să pună viața pacientului în pericol. Adică se întâmplă la această infecție să fie și cazurile severe care să ducă la deces, așa cum s-a întâmplat în această situație”.
