Negocierile care urmează să aibă loc marți la Moscova între emisarul președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin generează tensiuni și neliniște la nivel european. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, avertizează că discuțiile riscă să pună presiune exclusiv pe Ucraina, în timp ce Bruxellesul insistă asupra confiscării activelor rusești înghețate pentru a finanța sprijinul militar și economic acordat Kievului.
După reuniunea miniștrilor apărării din UE, Kaja Kallas a declarat că se teme de un dezechilibru major în negocierile de la Moscova: „Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părții mai slabe, întrucât capitularea Ucrainei este maniera cea mai facilă de a pune capăt acestui război.”
Ea a subliniat că, pentru a evita repetarea conflictului în viitor și extinderea instabilității, presiunea trebuie exercitată asupra agresorului – Rusia – nu asupra victimei.
Nemulțumirea europeană crește, pe fondul faptului că Washingtonul negociază direct cu Moscova, fără implicarea aliaților europeni, care sunt principalii susținători ai Ucrainei.
SUA discută cu Moscova, în timp ce Ucraina și Europa încearcă să modifice planul american
Emisarul Steve Witkoff se va întâlni marți cu Vladimir Putin, în timp ce în Florida continuă discuțiile dintre SUA și Ucraina privind planul de pace în 28 de puncte propus de Washington.
Deși Ucraina și aliații săi europeni au reușit să obțină modificări ale planului, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că „rămân chestiuni dificile”, în special cele legate de teritorii și garanții de securitate.
Inițial, Zelenski urma să discute personal cu Trump versiunea finală a planului, însă vizita sa în SUA a fost anulată fără explicații. În locul său, o delegație condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov negociază cu echipa americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de Steve Witkoff.
Aliații europeni ai Ucrainei au propus o contraplan care include cereri considerate „inacceptabile” de Rusia, precum: trimiterea de trupe străine în Ucraina sau accelerarea drumului Kievului către NATO.
Statele UE insistă că Ucraina trebuie să negocieze dintr-o poziție de forță și promit sprijin militar și financiar pe termen nelimitat dacă războiul continuă.
Planul european: confiscarea activelor rusești pentru un împrumut de 140 de miliarde de euro
Bruxellesul pregătește un mecanism prin care activele rusești înghețate în UE să fie folosite drept bază pentru un „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Conceptul propus de Ursula von der Leyen:
- Ucraina ar rambursa împrumutul numai după ce Rusia va plăti reparații de război;
- între timp, activele rusești ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE;
- practic, schema implică confiscarea acestor active, ceea ce ridică rezerve semnificative.
Belgia se opune
Majoritatea activelor rusești din UE sunt depozitate în Belgia și administrate de Euroclear. Bruxellesul se teme de consecințele legale și economice ale confiscării, motiv pentru care se opune planului.
Cu toate acestea, Comisia Europeană pregătește o propunere oficială care va fi analizată la summitul UE din 18–19 decembrie.
Kaja Kallas apără ferm ideea utilizării activelor rusești: „De fapt, aceștia chiar sunt bani ucraineni. Dacă ne gândim la daunele pe care le-a provocat Rusia, folosirea activelor este cea mai bună soluție.”
Împrumutul ar urma să finanțeze inclusiv achiziția de arme și muniții, pentru ca Ucraina să continue războiul dintr-o poziție avantajoasă în eventualele negocieri viitoare.
