A cincea rundă de negocieri între Iran și Statele Unite privind programul nuclear iranian s-a încheiat vineri, la Roma, 'cu câteva progrese, dar fără concluzii', conform medierii omaneze, în contextul în care negocierile par că se împotmolesc în problema îmbogățirii uraniului, transmite AFP.
Iranul și SUA, inamici încă din timpul Revoluției Islamice din 1979 care a răsturnat în Iran o monarhie pro-occidentală, au început discuțiile pe 12 aprilie pe subiectul dificilului dosar al programului nuclear iranian.
Spre ora 15:00 GMT, Oman a anunțat sfârșitul negocierilor după aproximativ trei ore de discuții între șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Negocierile s-a încheiat "cu câteva progrese"
Negocierile s-a încheiat 'cu câteva progrese, dar fără concluzii', au declarat mediatorii omanezi.
'Sperăm să clarificăm întrebările în suspans în zilele următoare pentru a progresa spre obiectivul comun de a ajunge la un acord durabil și onorabil', a scris pe X ministrul omanez de externe, Badr al-Boussaidi.
Aceste discuții reprezintă cel mai înalt grad de angajament între cele două țări de la retragerea unilaterală în 2018 a SUA din acordul internațional încheiat în 2015 la Viena.
Președintele american Donald Trump, care a decis această retragere în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021), a restabilit sancțiuni dure împotriva Iranului în cadrul unei politici de 'presiune maximă'. În prezent, liderul de la Casa Albă urmărește să negocieze un nou pact cu Teheranul, care speră în ridicarea sancțiunilor ce îi asfixiază economia.
Însă Washington și Teheran își exprimă public dezacordul cu privire la chestiunea sensibilă a îmbogățirii uraniului. Witkoff a estimat duminică că SUA 'nu pot permite nici măcar un procent de capacitate de îmbogățire' Iranului.
'Iranul nu poate avea o capacitate de îmbogățire deoarece aceasta l-ar face o potențială putere nucleară', a argumentat miercuri șeful diplomației americane, Marco Rubio.
Există 'dezacorduri fundamentale' cu Washingtonul, a estimat joi șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, care a condus echipa de negocieri pentru Teheran. Dacă SUA împiedică Iranul să îmbogățească uraniu, 'nu va exista niciun acord', a avertizat el.
Teheranul, care își apără dreptul de a produce energie nucleară civilă, consideră această cerință ca fiind contrară prevederilor Tratatului de neproliferare, la care Iranul este semnatar.
'Suveranitatea Iranului este o linie roșie și Iranul nu va renunța în niciun caz la dreptul de a îmbogăți uraniu', a declarat pentru AFP politologul iranian Mohammad Marandi.
Țările occidentale, în frunte cu SUA și Israel, considerat de experți singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, suspectează că Iranul vrea să obțină arma nucleară, însă Teheranul neagă că ar avea astfel de intenții.
În sectorul nuclear din Iran sunt implicate peste 17.000 de persoane, în special în domeniile energiei și medicinei, conform purtătorului de cuvânt al Organizației Iraniene a Energiei Atomice (OIEA), Behrouz Kamalvandi.
'Olanda, Belgia, Coreea de Sud, Brazilia și Japonia îmbogățesc (uraniu) fără a deține arme nucleare'', a subliniat el la începutul lunii mai.
Joi, președintele american, Donald Trump, a discutat despre Iran cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Trump consideră că negocierile cu Teheran, privite cu scepticism și chiar cu o ostilitate reală de premierul israelian, 'merg în direcția bună', a adăugat ea.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul îmbogățește în prezent uraniu la 60%, mult peste limita de 3,67% permisă de acordul din 2015, dar sub nivelul de 90% necesar pentru utilizare militară.
Teheranul s-a distanțat de angajamentele sale din 2015 ca răspuns la retragerea americană din acordul nuclear internațional în 2018. Acordul din 2015, care expiră în octombrie, prevede posibilitatea de a reimpune sancțiuni internaționale dacă Iranul nu se conformează angajamentelor asumate.
