De ce are astăzi succes discursul politic șablonat care îmbină stilul și conținutul folosit în discursul radical din secolul trecut? Experții în antropologie și limbaj spun că pentru o mare parte a publicului român, limbajul de lemn din comunism - combinat cu teorii ale conspirației recitate pe un anumit ton - pot crea un fel de hipnoză în masă.
Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale: „Eu doresc fericirea, prosperitatea și demnitatea poporului meu. Știu că vreau și că pot face asta. (Reporter: Ați fost trimis în judecată pentru complicitate la lovitură de stat?)”
Revenirea în atenția publicului mai larg a lui Călin Georgescu ne pune din nou în fața unui tip de discurs public diferit, care aduce aminte de discursurile dictatorilor din trecutul recent al României, apreciază experții.
Alexandru Nicolae, lingvist la Academia Română: „Modul în care sunt construite propozițiile lui Călin Georgescu, asta ne aduce aminte de limba de lemn din perioada comunistă. El are un discurs cu un stil nominal, multe substantive, puține verbe, cu epitete puternice. Ceea ce vedem noi sunt niște discursuri pregătite de el, sau de altcineva, repetate, exersate și învățate, produse în fața publicului aproape ca un actor.”
Radu Vancu, profesor și scriitor: „Georgescu face un hibrid între figura lui Ceaușescu și figura lui Antonescu al căror continuator se revendică a fi, care de asemenea prinde și asta vine să speculeze carențele sistemului de educație românesc.”
Emil Bucur, istoric de cultură și civilizație contemporană: „Educația are această carență. Ea vine dintr-o tradiție păstrată de existența și implementarea vreme de decenii a unui sistem de model sovietic, obedient, în care nu pui întrebări, în care acumulezi informații într-un mod halucinant, cantitativ, primează cantitatea în locul calității”
Expert: Există o cauzalitate direct între vulnerabilitatea sistemului de educație românesc și succesul extraordinar al lui Călin Georgescu
Radu Vancu, profesor și scriitor: „Există o cauzalitate direct între vulnerabilitatea sistemului de educație românesc și succesul extraordinar al lui Călin Georgescu”.
Emil Bucur, istoric de cultură și civilizație contemporană: „Tendința firească a firii umane este, în general, aceea de a uita. Nu e surprinzător ca la un anumit interval de timp, de 2-3 generații, să apară astfel de pusee naționale.
Practic, vreme de decenii, sistemul de învățământ a educat o atitudine fricoasă, obedientă față de autoritatea agresivă.
Radu Vancu, profesor și scriitor: „Copilul care vorbește neîntrebat sau care îndrăznește să aibă o observație critică la adresa profesorului este imediat pedepsit”
De aceea, o mare parte a populației nu are gândire critică și cade în plasa unui astfel de discurs.
Radu Vancu, profesor și scriitor: „Asta e de fapt problema, nu atât respectul față de autoritate fie el și excesiv, cât toleranța românească față de o cultură a abuzului. Acesta este unul dintre lucrurile cele mai periculoase pentru cultura noastră democratică, faptul că premiem abuzul.”
Parchetul de pe lângă Înalta Curte a decis trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și zeci de mercenari, acuzați de complicitate la instigare la acțiuni menite să submineze ordinea constituțională.
