Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, riscă între 10 și 20 de ani de închisoare în cazul în care va fi găsit vinovat de complicitate la tentativă de lovitură de stat, a declarat Augustin Lazăr, la Euronews România. Fostul procuror general al României a explicat că este vorba despre „o infracțiune gravă contra securității statului”.
Georgescu a comparat războiul hibrid cu Revoluția din 1989 și cu Mineriadele, acțiuni prin care Rusia a încercat să țină România în zona sa de influență. De asemenea, Georgescu a susține că este nevoie de unități speciale de procurori pregătite să lupte și să înțeleagă felul în care se desfășoară războiul hibrid, precum și de un tribunal special la nivel internațional care să-i pedepsească pe cei care duc acest război hibrid împotriva României.
În emisiunea „România lui Vitalie”, Augustin Lazăr a explicat ce înseamnă complicitate la tentativă de lovitură de stat, fapta pentru care Călin Georgescu a fost trimis în judecată.
„Complicitatea, mai întâi trebuie să avem în vedere că este vorba despre o infracțiune gravă contra securității statului, este infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, iar în cazul nostru, din datele puse la dispoziție de Ministerul Public, rezultă că este în forma de tentativă.
S-a încercat punerea ei în executare, însă a fost întreruptă din motive independente de voința făptuitorilor.
Ce putem înțelege din ceea spun colegii noștri în legătură cu complicitatea este că inculpatul care a fost candidat la alegerile prezidențiale ar fi ajutat cu intenția a fi înlesnit, în orice mod, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv la această tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale”, a declarat Augustin Lazăr, la Euronews România.
Fost procuror general al României, despre Călin Georgescu: „Acest inculpat ar fi avut o contribuție la realizarea unui program care a fost pus în aplicare de alte persoane care aveau pregătire militară”
„Din datele care au fost făcute publice rezulte că într-adevăr acest inculpat ar fi avut o contribuție la realizarea unui program care a fost pus în aplicare de alte persoane care aveau pregătire militară.
Din fericire, punerea în executare a fost întreruptă de intervenția autorităților ca urmare a unui apel la sistemul național de avertizare 112”, a mai spus fostul procuror general al României.
Ce pedeapsă riscă Călin Georgescu
„Sancțiunile sunt foarte severe, sancțiunile prevăzute pentru această infracțiune, însă noi trebuie să avem în vedere că (...) din câte am remarcat în comunicatul Misterul public, este la aliniatul al doilea, unde sancțiune este de la 10 la 20 de ani.
Este vorba despre acțiuni violente, îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor în scopul de a afecta, de a leza ordinea constituțională. Ea este sancționată de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării oricăror drepturi”, a mai precizat Lazăr.
Ce drepturi se interzic în cazul persoanelor găsite vinovate de complicitate la tentativă de lovitură de stat
Interdicțiile în aceste cazuri sunt prevăzute de articolul 66 din Codul Penal, a amintit Augustin Lazăr.
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
- dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, de a-și desfășura activitate de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii;
- dreptul de deține, de a purta arme
„Dar dacă avem de-a face cu militari, se poate aplica sancțiunea pierderii gradului militar. Prin urmare, avem de-a face cu o infracțiune care este sancționată destul de sever. Am putea spune că are un rol preventiv această sancțiune”, a menționat fostul procuror al României.
Dosarul ce-l vizează pe Călin Georgescu, comparat cu cel al Revoluției din 1989. „A fost o revoluție între anumite limite care erau acceptate de vecinii de la est”
„La Revoluția din 1989, în procesul mișcării populare revoluționare a avut loc o lovitură de stat care s-a suprapus, care a fost executată de un grup de militari și de civili. Ei au preluat în acele circumstanțe puterea.
Acea lovitură de stat, după cum ne spune colegii noștri, procurorii militari, a fost inspirată tot din est și a fost executată așa cum s-a văzut, pentru ca mișcarea revoluționară să nu se dezvolte prea mult în România. Adică a fost o revoluție între anumite limite care erau acceptate de vecinii de la est”, a detaliat Augustin Lazăr.
Mineriadele, o luptă pentru putere a grupului prosovietic. „Au fost inspirate acele mineriade pentru a tranșa acțiunile celor care doreau să reformeze România și să o orienteze spre vest”
„Au venit apoi mineriadele care au consacrat o jurisprudență cu condamnări pentru infracțiuni contra ordinii constituționale. Lupta pentru putere a continuat, ea a fost adjudecată de grupul prosovietic la vremea aceea și au fost inspirate acele mineriade pentru a tranșa acțiunile celor care doreau să reformeze România și să o orienteze spre vest.
Din păcate, ăsta este istoricul și noi trebuie să fim foarte vigilenți acum. Avem nevoie de structuri foarte puternice care să urmărească ce se întâmplă acum. Ne dăm seama ce se întâmplă, avem oameni specializați, procurori, polițiști, experți IT care trebuie să identifice și să cerceteze prompt aceste infracțiuni”, a mai explicat Augustin Lazăr.
Ce măsuri iau procurorii atunci când un stat străin duce un război hibrid împotriva României?
„Din câte se cunoaște public, DIICOT a anunțat de asemenea că are în lucru o cauză prin care cercetează infracțiunile specifice care perturbă funcționarea sistemelor informatice, infracțiuni de acces ilegal la sisteme informatice.
Ministerul public mi-a confirmat chiar azi existența unor acțiuni violente în spațiul cibernetic împotriva României. Atacurile cibernetice din ultimii ani din România fac parte dintr-un război hibrid coordonat, cu legături cu Rusia.Aceasta am aflat-o astăzi, în mod direct, expusă public această informație”, a precizat fostul procuror general.
Augustin Lazăr: „Au fost identificate patru companii cu legături cu Federația Rusă care au derulat acțiuni în timpul campaniei electorale”
„Au fost identificate patru companii cu legături cu Federația Rusă care au derulat acțiuni în timpul campaniei electorale, împotriva României și a alegerilor din 2024, beneficiarul campaniei fiind candidatul independent la alegerile din 2024.
În astfel de situații, eu cred că DIICOT continuă investigațiile pe care le face pentru a soluționa secțiunea de dosar care privește spațiul cibernetic și atacurile împotriva României, partea de acțiuni contra ordinii constituționale, desfășurate agresiunea din mediul cibernetic”, a mai spus Augustin Lazăr.
„Este necesară o unitate specializată de luptă împotriva acțiunilor contra ordinii constituționale”
„Știm că există un principiu de drept mai vechi care spune că organizarea infractorilor determină organizarea cercetărilor. Acest nou context de război hibrid impune organizarea resurselor specializate care să lucreze exclusiv și continuu pentru apărarea ordinii constituționale.
(...) Este necesară o unitate specializată de luptă împotriva acțiunilor contra ordinii constituționale. Poate să fie localizată la DIICOT, unde, spre exemplu, au procurorii specializați un număr mai mare de procurori, o resursă umană, adică procurori, ofițeri de poliție judiciară, specialiști IT, experți care să fie la un efectiv suficient de mare într-o unitate distinctă care să lucreze nonstop împotriva acestor acțiuni foarte periculoase pentru securitatea României”, a mai spus Lazăr.
Augustin Lazăr, despre numărul de procurori specializați în contracararea războiului hibrid. „Îi putem număra pe degetele unei singure mâini”
„Cred că avem câțiva (procurori). Îi putem număra pe degetele unei singure mâini. Ar fi mare lucru să fie atâția specializați care să lucreze exclusiv în problema aceasta.
Este necesară o unitate mai mare, cu resursă umană mai mare, care să poată da riposta unei altfel de crimă organizată și teroristă pe care o vedem chiar sub ochii noștri.
Cum este această crimă organizată? La nivel de stat agresor care angajează mercenari care să lucreze online împotriva securității naționale a României”, a afirmat Lazăr.
Rețea europeană de procurori și un tribunal specializat pentru judecarea statelor agresoare
„Apoi, mai propun o rețea europeană de procurori specializați, pentru că există rețele europene și pentru alte probleme, dar nu știu să existe pe acest domeniu.
În continuare, dezvoltarea competenței Parchetului European și un tribunal penal specializat în judecarea agresorilor, adică a celor din cupola de conducere a statelor agresoare, așa cum s-a făcut tribunal penal special pentru Ucraina.
Cei care au funcția de președinte, premier, ministru de Externe, care sunt responsabili pentru acțiunile agresoare pe care le ordonă să răspundă, fie și după ce și-au încheiat mandatele lor. Sunt discuții despre protecția pe care o au, despre impunitatea de care beneficiază în perioada mandatului.
Este necesar în fața unui asemenea val infracțional care este susținut la nivel de stat agresor să ne organizăm noi, atât la nivel național, cât și la nivel european”, a motivat el.
Augustin Lazăr și-a exprimat speranța că aceste dosar vor fi judecate de instanțe în așa fel încât „să dea satisfacție opiniei publice și să-și îndeplinească misiunea preventivă acțiunea judiciară”.
„Suntem obligați să fim optimiști, atenți și foarte vigilenți în jurul nostru. Dacă nu, nu va fi bine nimănui.
Să nu privim ca spectatori aceste lucruri, să fim atenți, informați și angajați pentru a combate acest fenomen foarte periculos pentru noi, pentru securitatea noastră națională și pentru Uniunea Europeană”, a concluzionat el.
