Președintele României, Nicușor Dan, a avut o primă reacție după dezvăluirile procurorului general referitoare la implicarea Rusiei în acțiunile de destabilizare a României. Acestea s-au accentuat în special din campania electorală de anul trecut.
Procurorul general al României, Alexandru Florența, a prezentat concluziile investigațiilor, în detaliu.
Nicuşor Dan: România nu va tolera nicio interferenţă străină în procesul său democratic
România nu va tolera nicio interferenţă străină în procesul său democratic, a transmis marţi, preşedintele Nicuşor Dan, pe platforma X.
Șeful statului a evidențiat că interferenţele hibride reprezintă o ameninţare nu doar la adresa ţării noastre, ci şi „o provocare serioasă” pentru întreaga comunitate euro-atlantică.
Nicușor Dan a reacționat în contextul în care procurorul general al României a publicat marţi investigaţii care arată că ţara noastră a fost „ţinta principală a atacurilor hibride orchestrate de Federaţia Rusă în timpul alegerilor prezidenţiale din 2024”.
Președintele României a avertizat că au fost peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale şi s-au derulat campanii de dezinformare şi manipulare masive prin social-media, inginerie socială şi marketing personalizat, folosite să influenţeze votul şi să divizeze opinia publică.
„Potrivit investigaţiei, aceste acţiuni au susţinut direct un candidat pro-Kremlin în cursa electorală. Nu este o ameninţare doar la adresa României, ci este o provocare serioasă pentru întreaga comunitate euro-atlantică. În acest context, solidaritatea internaţională şi cooperarea consolidată în domeniul securităţii cibernetice şi informaţionale sunt esenţiale", a detaliat Nicușor Dan, pe X.
Nicuşor Dan a punctat că România nu va tolera nicio interferenţă străină în procesul său democratic.
„Ne vom apăra cu fermitate suveranitatea, integritatea instituţiilor noastre şi încrederea pe care cetăţenii noştri o au în ele", a mai scris președintele pe X.
Reacția lui Nicușor Dan după dovezile prezentate referitoare la atacurile hibride rusești
Nicușor Dan, președintele României: „Cercetarea prezentată azi de Procurorul General reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024.
Pentru că este o chestiune de siguranță națională, invit media să cerceteze în continuare faptele pe care parchetul le-a putut face publice și să le prezinte publicului.
Pentru că este o chestiune care a afectat coeziunea socială, îi invit pe toți românii să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și în ultimii ani în spațiul comunicațional românesc.
Felicit Parchetul General pentru cercetarea prezentată azi, păstrându-mi criticile pe care le-am exprimat de-a lungul timpului asupra activității lor generale.”
Cum funcționează mecanismele rusești de destabilizare a României
Alexandru Florența a detaliat modul în care au funcționat mecanismele de propagandă ale Rusiei în România și ce a scos la iveală investigația.
Alexandru Florența, procurorul general al României: „În spatele tuturor acestor acțiuni există actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuți. Rapoartele pe care le transmite săptămânal Directoratul Național de Securitate Cibernetică pe site-ul său evidențiază tocmai frecvența, amplitudinea și mai ales modul de derulare a acestor atacuri. Să nu uităm că, în 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, în special cele de tip ransomware, au fost asociate în totalitate unor grupuri produse precum LockBit Links, Akira sau Rancon hub și s-au remarcat printr-o activitate deosebit de intensă. În cursul anului trecut, aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituții din administrația publică, 12 companii de transport de interes național, 17 instituții bancare și așa mai departe.
De asemenea, cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale care a urmărit a obținerea și exfiltrarea unor credențiale, în special din partea Autorității Electorale Centrale și a Biroului Electoral Central, în preajma perioadei respective, multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească.
De asemenea, acțiunile secrete destabilizatoare, acțiuni și evenimente care, la momentul în care transpar prin spațiul public, pot părea evenimente întâmplătoare, un act izolat, dar sunt de fapt parte a unei campanii coordonate care vizează atât România, cât și celelalte state din estul Europei. Reamintim situația din 2024 a cetățeanului columbian arestat pentru că pătrunsese în România, sub coordonarea unei persoane certe din Rusia, cu intenția de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din județul Ilfov, unde se aflau un depozit de deșeuri regenerabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare a gazelor naturale.
De remarcat faptul că situații similare se regăsesc în aceeași perioadă și în alte state din estul Europei, atât în Cehia, cât și în Polonia, atunci acele acțiuni având rezultatul scontat și producând un atac asupra unor infrastructuri de multe ori critice. Și în toate în acestea sunt implicate tot cetățeni columbieni. Ceea ce ne arată, din investigațiile efectuate, faptul că, în spatele acestor atacuri coordonate destabilizatoare la nivelul ordinii publice interne, se află o coordonare din partea unui actor statal străin și cu coordonarea directă a acestor persoane angrenate și angajate în special din zona Americii de Sud.
Ne amintim de relațiile și de vizitele făcute la Ambasada Rusiei și dezvoltate în ultimii doi ani, de mai mulți parlamentari români. Dar un element important care se regăsește în spațiul românesc este și instrumentarea grupărilor extremiste românești. Ținem minte de asemenea, de cazul Marian Moțoc, un personal trimis în judecată de către Parchet anul anul acesta și care intrase în legături de coordonare directe cu Ambasada Federației Ruse la acel moment, în speță cu atașatul militar rus.
Creșterea volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Moldova sau Georgia.
În ultimul rând, la nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură la acțiuni violente, inclusiv împotriva autorităților, majoritatea amenințărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală. Mesajele conțin sintagme care exploatau sentimente nostagice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluția din decembrie 1989.
El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent (n.r.: Călin Georgescu) și ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic și la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu același tip și cu același variante de mesaj. Analizele efectuate au arătat că, începând cu 27 noiembrie, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste și conspiraționiste. Au fost identificate astfel narative prin care a este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip și au un totalizat peste 1.300.000 de membri.
Cu volumul acela uriaș de mediu conținut de acest tip fiind vădit disproporționat față de manifestările din spațiul public, din spațiul real, fizic, se conturează ipoteza certă a influențării spațiului informațional în vederea amplificării unor stări de nemulțumire, valorificabile apoi prin generarea de acțiuni stradare de amploare."
