Politologul Andrei Țăranu a analizat, în direct la Euronews România, motivele pentru care Austria se opune aderării României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Profesorul de Științe Politice a evidențiat faptul că urmează alegeri în statul austriac ce „în ultima vreme a avut foarte multe tensiuni și multe dintre ele legate de fenomenul migrației”. De asemenea, Andrei Țăranu consideră, prin refuzul primirii țării noastre în spațiul de liberă circulație, Austria încearcă să negocieze cu „Uniunea Europeană o sumă de avantaje care să vină în noul context economico-politic.
Andrei Țăranu a explicat că Austria face în acest moment o „opoziție disonantă față de restul Uniunii Europene”, în condițiile în care Parlamentul European și Comisia Europeană au reiterat că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să adere la spațiul Schengen.
„Marea problemă a Austriei în acest moment este o problemă politică, eminamente politică, atât internă, cât și externă. Urmează alegeri într-o Austrie care în ultima vreme a avut foarte multe tensiuni și multe dintre ele legate de fenomenul migrației care întărește partidele populiste.
Partidul Popular, aflat acum la guvernare, este pus în poziția să asculte aceste voci pentru că, așa cum s-a întâmplat până de curând, a fost și aliat la guvernare cu aceste partide populiste.
Ăsta este motivul pentru care și-a schimbat radical, aproape peste noapte postura, asta pentru că a avut modalități de control al spațiului central est-european, fie prin soft power, printr-o dimensiune economică, cât și prin hard power, opunându-se unor decizii politice ale UE.
De ce vrea să facă acest lucru? Părerea mea este că încearcă să negocieze nu atât cu România, Bulgaria sau Croația, cât cu Uniunea Europeană o sumă de avantaje care să vină în noul context economico-politic”, a declarat politologul Andrei Țăranu, în direct la Euronews România.
Andrei Țăranu: „Schimbarea de acționariat a OMV va fi fără discuții una politică”
„Nu uitați că OMV-ul este una dintre cele mai importante firme de combustibil și de gaze din Europa care s-ar putea ca în scurt timp să-și schimbe acționariatul.
Schimbare aceasta de acționariat va fi fără discuții una politică, petrecându-se în interiorul UE. Din nou, motive politice pentru a rediscuta și revizui sume și prețuri.
Un alt motiv este faptul că s-a îndepărtat de Ungaria. Ori, Ungaria este de fapt cuiul lui Pepelea pentru că dacă într-adevăr ar exista un culoar balcanic - că (migranții) ar veni prin Bulgaria sau România, ceea ce nu este adevărat, toate aceste grupuri de migranți ar trebui să treacă prin Ungaria .Ungaria este însă membru Schengen, motiv pentru care subiectul nu este atins.
Ungaria are relații foarte bune cu Austria, motiv pentru care găsește formule prin intermediari pentru a lovi în puterea de la Budapesta (...) Ungaria este pomenită ca și cum ar fi un pământ, deșert, prin care au trecut acești migranți fără să fi fost întrebați de absolut nimeni, nimic.”, a mai spus Andrei Țăranu.
De asemenea, profesorul de Științe Politice a amintit că, de la 1 ianuarie 2023, spațiul Schengen urmează „să intre într-un proces de reparație generală, tocmai plecând de la presiunile foarte mari pe care țările mediteraneene, în special Italia și Grecia sunt supuse la presiunea migranților care vin pe această rută”
„Cei mai mulți care ajung în Austria pe ruta italiană și mai puțin pe ruta din centrul și estul Europei.
Dacă va exista un nou acord Schengen și el va exista, cel mai probabil, în 2026, cel mai bine ar fi să fim în interior și să fim parte la negocieri și nu să fim în afara acestor negocieri și să le luăm ca atare”, a mai menționat Țăranu.
Mai mult, politologul a vorbit despre „frustrarea puternică a românilor și a bulgarilor”, în condițiile în care Croația, o țară care a aderat la UE în iulie 2013, ar putea fi de la 1 ianuarie 2023 ”cel mai probabil membră Schengen și a eurozonei”.
Politolog: „Am avut o politică externă extrem de haotică, mai degrabă conjucturală. Croații au o diplomație foarte bună”
Totodată, Andrei Țăranu a amintit că de aproape doi ani Bulgaria se confruntă cu „ o instabilitate politică extraordinară, motiv pentru care nici politica sa externă și diplomația publică nu au avut cum să funcționeze”.
„Croații au o diplomație foarte bună, au o formulă prin care s-au împrietenit cu toți vecinii - Slovenia, Austria, Ungaria, dar și cu Serbia și Italia - astfel încât să își facă un renume social, turistic în interiorul UE, să-și construiască modalități interesante de soft power și soft diplomacy în spațiul de centru, est european.
Nu uitați că Croația a fost parte din imperiul austriac, habsburgic, motiv pentru care relațiile cu Viena au fost mult mai calde decât cele dintre București și Viena.
Noi, din nefericire, am avut o politică externă extrem de haotică, mai degrabă conjucturală. Uitați-vă că subiectul Schengen a început de vreo trei luni, nu de mai mult.
E un subiect care a fost legat foarte mult de evenimentele din Ucraina și noi încercăm să obiectivăm niște evenimente factuale - faptul că România a primit refugiați din Ucraina - pentru a rezolva niște probleme cu UE, fără însă să fi generat niște politici publice pe termen lung care să ne apropie de acest eveniment, de acest scop care se numește integrarea în spațiul Schengen și de ce nu de zona euro.
Asta are Croația, și nu România, o politică externă bine definită, trimisă înspre locurile care contează”, a concluzionat Andrei Țăranu.
