La mai bine de un secol după ce Vincent van Gogh a pictat unul dintre cele mai cunoscute ceruri nocturne din istoria artei, oamenii de știință cred că ar fi reușit să identifice configurația reală a cerului care l-a inspirat. Descoperirea ar putea schimba datarea acceptată până acum a capodoperei sale, relatează Euronews.com.
Cercetătorii au identificat cerul care ar fi inspirat tabloul „Noaptea înstelată”
Potrivit cercetătorilor, tabloul „Noaptea înstelată” nu ar fi fost doar un produs al imaginației lui Van Gogh, ci ar fi putut fi inspirat de cerul pe care artistul îl privea în urmă cu 137 de ani, în timp ce se afla internat într-un sanatoriu din Franța.
O echipă de cercetători sud-coreeni a anunțat recent că, după ani de analize astronomice și studii asupra vieții pictorului olandez, a reușit să identifice o configurație a cerului înainte de răsărit, deasupra localității franceze Saint-Rémy-de-Provence, care corespunde celei reprezentate în tablou. Potrivit acestora, scena ar fi fost observată în jurul datei de 22 iulie 1889.
Această datare este cu aproximativ o lună mai târzie decât perioada acceptată până acum pentru realizarea picturii postimpresioniste, care înfățișează un cer dominat de spirale albastre, stele strălucitoare și o semilună luminoasă, deasupra unui sat, cu chiparoși înalți într-o parte a compoziției.
Istoricii de artă au considerat mult timp că tabloul a fost realizat în iunie 1889, la scurt timp după internarea lui Van Gogh într-un sanatoriu. Cu câteva luni înainte, pictorul își tăiase urechea stângă în urma unei dispute cu artistul Paul Gauguin.
Un nou studiu sugerează că „Noaptea înstelată” ar fi fost pictată în iulie 1889
O echipă de cercetători condusă de Elijah Jeong-hyun Kim, directorul general al unei companii producătoare de telescoape din Seul, contestă acum această datare, într-un studiu publicat în revista științifică Scientific Reports.
„Nu există două ceruri identice. Întotdeauna se schimbă ceva. Cred că Vincent a observat aceste schimbări și le-a transpus în pictură”, a declarat Kim într-un e-mail.
„Sunt convins că 22 iulie este data mai apropiată de adevăr. Aș paria pe această dată”, a adăugat acesta.
Noul studiu încearcă să explice o neconcordanță importantă: la jumătatea lunii iunie 1889, Luna nu avea forma de semilună subțire reprezentată de Van Gogh în tablou, a explicat Jose Luis Aragon, cercetător la Universitatea Națională Autonomă din Mexic. Acesta a analizat anterior „Noaptea înstelată” din perspectiva fizicii, dar nu a participat la noul studiu.
„Totuși, aș considera data de 22 iulie mai degrabă o ipoteză interesantă decât un răspuns definitiv”, a declarat Aragon pentru Associated Press.
Luna, Venus și constelația Taurului, indicii importante în analiza tabloului „Noaptea înstelată”
Kim și echipa sa au descoperit că, în jurul datei de 22 iulie 1889, Luna avea înainte de răsărit o formă asemănătoare celei reprezentate în pictură. În același timp, roiul stelar Hyadele, din constelația Taurului, răsărea la est, alături de planeta Venus.
Analizele meteorologice realizate de cercetători sugerează că cerul ar fi fost suficient de senin pentru ca Van Gogh să observe aceste fenomene.
Cercetătorii și-au testat și verificat metodele analizând cerul nocturn reprezentat în alte picturi, ceea ce, în opinia lui Aragon, face ca studiul să fie „riguros și cu adevărat interdisciplinar”.
Există însă și o altă problemă importantă: Van Gogh nu a reprodus pur și simplu cerul pe care îl vedea de la fereastra sa. Artistul a lucrat la „Noaptea înstelată” într-un atelier al sanatoriului, folosindu-se de schițe și de propriile amintiri pentru a crea peisajul.
Prin urmare, elementele astronomice din pictură ar putea să nu corespundă unei singure nopți. „Cerul este, cel mai probabil, o combinație a observațiilor din mai multe nopți, după cum recunosc chiar autorii studiului”, a explicat Aragon.
