Opera lui Constantin Brâncuși a depășit de mult granițele României și continuă să inspire artiști și instituții culturale din marile orașe ale lumii. În era inteligenței artificiale, moștenirea sculptorului ridică noi întrebări despre felul în care interpretăm arta, dar și despre rolul ei în diplomația culturală.
La Târgu Jiu, acolo unde Coloana Infinitului vorbește despre eternitate, conferința internațională „Filosofia formei” analizează cum poate Brâncuși să ducă mai departe identitatea culturală a României.
De la Coloana fără Sfârșit, inaugurată în 1938, până la marile centre culturale ale lumii, Brâncuși continuă să provoace și să inspire. La Târgu Jiu, artiști, istorici de artă și reprezentanți ai diplomației culturale discută despre moștenirea sculptorului, influența sa internațională și felul în care creația lui continuă să inspire domenii artistice din întreaga lume.
Identitatea culturală a României, prin Brâncuși
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Cum interpretăm opera lui Constantin Brâncuși în epoca inteligenței artificiale? Este una dintre întrebările la care încearcă să răspundă artiști, curatori și istorici ai artei veniți aici, la Târgu Jiu, singurul loc unde, așa cum spun organizatorii conferinței, poți vedea infinitul.”
Recunoașterea internațională a lui Brâncuși aduce în prim-plan și rolul diplomației culturale. Pentru că Brâncuși a devenit o punte între România și lumea în care creația sa este admirată, un simbol care poate deschide conversații despre identitate, modernitate și libertatea artistică. Mai ales în era inteligenței artificiale.
Simona Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României la UNESCO: „Eu îl iubesc pe Brâncuși pentru două motive și acele două motive nu vor putea să fie niciodată create de nici cea mai sofisticată mașinărie. Brâncuși, cred eu că este absolut fenomenal, nu doar pentru că, așa cum îi plăcea să spună, a făcut piatra să cânte, ci pentru că a făcut tăcerea să vorbească. Și al doilea lucru și mai important, pentru românismul nostru profund, rădăcinile nu sunt opusul aripilor, ci sunt condiția pentru zbor.”
În prezent, influența lui Brâncuși se regăsește în expoziții, în muzică și în proiecte culturale internaționale.
Aura Woodward, director, Institutul Cultural Român (ICR) Londra: „Brâncuși este foarte, foarte prezent și foarte influent în Marea Britanie și este aproape o misiune personal, ca director al ICR Londra, pentru că, desigur, se vorbește de Brâncuși și relația lui cu Franța sau Statele Unite. Desigur, în România celebrăm foarte mult, dar Brâncuși are o relație foarte puternică și cu Marea Britanie și influența lui se simte nu doar în sculptură sau în artă, se simte în muzică. În această vară, de pildă, London Philarmonic Orchestra, care este una dintre cele mai mari orchestre, a avut un concert cu cinci lucrări de orchestră noi, inspirate din opera lui Brâncuși.”
Janina Sitaru, șefa Cabinetului vicepreședintelui Parlamentului European: „Brâncuși la Bruxelles este cel mai bun ambasador al nostru, fără nicio lipsă de modestie sau nicio trimitere la ambasadorii de drept. Brâncuși este cunoscut de belgieni, am spus mai devreme în conferință. Există un bust într-o localitate din Belgia. Este prezent, a fost prezent în Parlamentul European și unde am avut o participare impresionantă. A fost prezent atât fizic, cât și virtual. Ceea ce ne-a bucurat foarte mult este prezența la nivelul decidenților. Pentru că, da, vicepreședintele Parlamentului European l-a adus pe Brâncuși în Parlamentul European. Brâncuși este un reper, este un reper al românului care a reușit dincolo de granițele țării.”
De la Hobița, la Paris și de la Târgu Jiu, la Londra și Bruxelles, Brâncuși arată că o operă profund legată de rădăcinile unui artist poate deveni un limbaj universal. Pentru România, Brâncuși rămâne nu doar o moștenire de protejat, ci și un ambasador care continuă să ducă identitatea culturală românească în lume.
