Târgu Jiu readuce în prim-plan geniul lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sculptorului care a revoluționat arta modernă. O conferință internațională, organizată sub patronajul UNESCO, reunește cercetători, istorici de artă și experți în patrimoniu, pentru a explora moștenirea artistului român.
Evenimentul aduce în fața publicului și o colecție specială de fotografii originale realizate de Brâncuși de-a lungul vieții.
Cinci zile dedicate lui Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. Cercetători și artiști din întreaga lume participă la eveniment
Timp de cinci zile, Târgu Jiu devine un spațiu de dialog internațional despre opera și moștenirea lui Constantin Brâncuși. Conferința „Filosofia Formei”, organizată în perioada 22–26 octombrie, marchează 150 de ani de la nașterea sculptorului și se desfășoară sub patronajul UNESCO. Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați participă la evenimentele dedicate marelui Brâncuși.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „În anul 1921, la sugestia lui Man Ray, Cconstantin Brâncuși a început să se fotografieze singur în atelierul său, adică un fel de selfie înaintea timpurilor. Plasa aparatul pe un trepied, apoi intra în cadru și declanșa singur cu ajutorul unui cablu ținut în mână”.
Publicul poate descoperi și expoziția „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, care reunește fotografii originale din Colecția David Grob și oferă o perspectivă asupra universului artistic al sculptorului.
Constantin Brâncuși și pasiunea pentru fotografie. Artistul își imortaliza singur lucrările
Potrivit lui Eduard Enache, curatorul expoziției, Brâncuși nu le permitea altor fotografi să îi imortalizeze lucrările, preferând să le fotografieze el însuși. Artistul a lăsat în urmă peste 1.600 de fotografii, în care lumina avea un rol esențial. Pentru Brâncuși, fotografia nu era doar un mijloc de documentare sau de experiment, ci și o formă de artă, prin care își exprima viziunea artistică și conștientizarea propriei importanțe pentru posteritate.
Eduard Enache, curator al expoziției: „Brâncuși nu a permis altor fotografii să îi fotografeze lucrările, de aceea avem atât de multe, peste 1600 de fotografii pentru vremea respective, este enorm, pe care le-a lăsat cu lucrările lui, el sculpta cu lumina și cred că fotografia pentru el n-a fost doar documentară, n-a avut doar rolul de experiment, a fost o operă de artă. Nu cred că s-a privit niciodată ca fotograf, însă pentru el era conștient de propria importanță. Era conștient de posteritate”.
Doina Lemny, istoric al Artei: „Orice fotografie pe care o văd ..mi-l închipui pe Brâncuși cum băga mâna în revelator, așa se chema, revelator. După aceea scotea poza, o punea în fixator, după aceea o lăsa. Acesta este o un lucru de alchimist și Brâncuși era alchimist”.
Adrian Tudor, viceprimar Târgu Jiu: „Brâncuși a beneficiat, cu niște ghilimele de rigoare, de foarte mult rău din partea unor cetățeni de-ai noștri, din dorința de a-l aduce, de a-l româniza din nou dintr-un patriotism din ăsta deșănțat, n-am făcut decât să-l tragem așa de picioare. Să vină, domnule, iar la nivelul nostru, nu ne interesează că ai zburat, că ai ajuns cel mai sus, pentru că tu ești al nostru și doar al nostru, ori Brâncuși la 11 ani a plecat de la Hobița, la 20 de ani a plecat din țară și a devenit al întregii lumi”.
Conferințele de la Târgu Jiu își propun să promoveze și să protejeze moștenirea artistică a lui Brâncuși, prin dialog despre artă, patrimoniu și noile forme de interpretare artistică.
