Ministrul Apărării din Finlanda, Antti Häkkänen, avertizează că Europa trebuie să accelereze îmbunătățirea capacităților de apărare și să construiască ceea ce este denumit „zidul de drone” pentru a contracara numărul tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian, presupus efectuate de Rusia.
„Când Rusia a rămas fără rachete, a început să producă un număr mare de drone, ceea ce a schimbat radical imaginea amenințării”, a explicat Häkkänen.
Ministrul finlandez subliniază că recentele incursiuni în țări precum Polonia și Danemarca au generat multiple probleme: costuri mari pentru neutralizarea dronelor și riscuri serioase pentru populație dacă acestea sunt doborâte în zone civile.
„Toată lumea se confruntă cu provocarea de a contracara amenințările dronelor într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor și fără daune colaterale, mai ales în apropierea aeroporturilor”, a spus Häkkänen.
El avertizează că Rusia va exploata întotdeauna orice slăbiciune, mai ales dacă Europa și Occidentul sunt „dezorganizați și nepregătiți”.
„Știm că Rusia a acționat mereu agresiv atunci când a văzut oportunitatea, așa cum s-a întâmplat în 2014 și 2022”, a adăugat el, referindu-se la anexarea ilegală a Crimeei și la invazia pe scară largă a Ucrainei.
Häkkänen insistă asupra necesității investițiilor urgente în apărare:
„Europei trebuie să accelereze investițiile reale. Trebuie să existe un sentiment de urgență.”
Ce este „zidul de drone”?
Proiectul, susținut de Comisia Europeană, urmărește să combine sisteme de detectare și sisteme de neutralizare, întinzându-se de-a lungul granițelor a cel puțin 10 țări, inclusiv Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
„Zidul de drone nu este un zid fizic, ci un sistem de sisteme”, explică Sven Kruck, co-CEO al producătorului german de drone
Există însă dezacorduri privind perioada necesară pentru a fi operațional: prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, estimează că ar putea fi realizabil într-un an – un an și jumătate, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, spune că proiectul nu va fi gata în următorii trei–patru ani.
Cheltuieli pentru apărare și rolul NATO
Häkkänen subliniază că NATO trebuie să înceapă imediat implementarea angajamentului de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare. La summitul NATO de la Haga din iulie, toți cei 32 de aliați au fost de acord să crească cheltuielile de la 2% la 5%, la recomandarea președintelui american Donald Trump.
- 3,5% sunt destinați cheltuielilor de apărare de bază
- 1,5% pentru cheltuieli legate de apărare și securitate
„Nu trebuie să așteptăm 10 ani pentru a atinge 3,5%, ci trebuie să începem imediat”, avertizează Häkkänen.
Finlanda și Suedia, ca răspuns la invazia Ucrainei, au renunțat la neutralitate și au aderat la NATO: Finlanda în aprilie 2023, iar Suedia la începutul anului următor. Häkkänen subliniază că apărarea colectivă NATO are încă lacune, care trebuie remediate rapid.
„Statele europene trebuie să-și plătească partea corectă și să cumpere echipamente pentru a compensa golurile lăsate de SUA”, a mai spus Häkkänen, menționând că Washingtonul își mută atenția către regiunea Indo-Pacific și securitatea internă.
