„Zidul antidrone" ar putea fi operațional în câteva luni, a spus președintele Nicușor Dan, prezent alături de ceilați lideri europeni la Copenhaga, unde este pus la punct mecanismul prin care ar trebui apărat spațiul aerian al continentului.
Și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că „zidul antidrone” poate fi gata în 12 luni.
Cum ar putea să funcționeze scutul antidrone
Ideea unui așa-numit „zid al dronelor” a obținut sprijin în interiorul Uniunii Europene după recentele incursiuni de drone ruse în spațiul aerian al unor țări din estul blocului comunitar.
În ultimele luni au existat tot mai multe intruziuni ale spațiului aerian al țărilor UE, fie că vorbim de aeronave, fie de aceste drone (aeronave fără pilot). De fiecare dată când o astfel de intruziune are loc, țara afectată trebuie de cele mai multe ori să ridice aeronave de luptă, ceea ce înseamnă un cost important de fiecare dată.
România se numără printre țările care au participat până acum la discuțiile despre implementarea așa-numitului „zid antidrone”, alături de Danemarca, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Sunt, așadar, țările care ar urma să participe la programul de construcție a acestui scut de apărare al Uniunii Europene.
Ca să înțelegem mai bine cum ar urma să arate acest „zid antidrone”, putem să ne gândim la o situație ipotetică, însă trebuie să ținem cont și de faptul că până acum au fost discutate foarte puține detalii.
În momentul în care o dronă trece de acest zid, ea este identificată cu ajutorul unor radere și cu ajutorul unor senzori acustici. De asemenea, pot fi folosite aparate de bruiaj pentru a întrerupe comunicațiile aparatului de zbor în momentul în care trece de așa-numitul „zid antidrone”.
Apoi ne uităm către capacitatea de doborâre expusă până în momentul de față în cadrul acestor discuții. Vorbim despre interceptoare, iar aici ne referim la aeronave fără pilot dezvoltate special pentru a dobori aeronave fără pilot. Această tehnologie este încă la început, iar principalul ei avantaj este că ar fi mai ieftină decât ridicarea unor avioane de luptă.
Vorbim și despre artilerie tradițională, care poate fi folosită pentru a doborî dronele care încalcă spațiul aerian european.
În acest moment, nu este clar cum ar urma să fie finanțată această inițiativă și nici de ce echipamente suplimentare ar fi nevoie față de cele care există deja.
Primele critici față de „zidul antidrone”
Discuțiile despre „zidul antidrone” a atras deja și primele critici. Pe de-o parte din partea Franței și a Germaniei, care spuneau că este nevoie de o abordare integrată, dar și din partea altor state membre UE, care spuneau că apărarea împotriva dronelor ar putea fi privită unitar de către toate țările membre, nu doar de căre cele de pe flancul estic.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: „Zidul de drone este o propunere a Comisiei Europene care deocamdată nu e materializată. Am avut o primă discuție vinerea trecută. Cu comisarul și cu miniștrii apărării de pe flancul de est, noi toți atunci am cerut un nou instrument financiar, sub formă de grant și o colaborare rapidă pentru a crește capacitatea de apărare antiaeriană. Noi, România și țările de pe flancul de est, vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni. Și asta să fie foarte foarte clar. Cele mai multe drone care se fabrică în momentul ăsta nu sunt drone de interceptare, ci drone de atac. Noi nu avem nevoie de drone de atac, ci de drone de interceptare. Un tip de drone care este încă în dezvoltare.”
