Incidentele cu drone rusești care au intrat în spațiul aerian al României în ultima perioadă au dus la schimbarea legislației. Până în mai anul acesta, militarii nu puteau doborî aparatele de zbor care ajungeau accidental în țara noastră. Acum, procedura este bine definită de lege, iar în CSAT s-a stabilit și lista obiectivelor care trebuie să fie protejate împotriva dronelor.
Legislația din România pentru doborârea dronelor care ne încalcă spațiul aerian
Legea promulgată în luna mai a stabilit pentru prima dată un cadru legal în baza căruia dronele care intră ilegal în spațiul aerian național pot fi neutralizate, distruse sau bruiate. Unitățile de trafic aerian, serviciile militare de supraveghere și alte instituții din sistemul de apărare, prin sistemele de senzori și radare amplasate la graniță, sunt cele care constată intrarea aparatelor de zbor în spațiul aerian, după care pot fi luate măsuri împotriva lor, coordonate de Armată.
După ce inițiativa a fost promulgată în luna mai, în iulie ministrul Apărării a semnat ordinul prin care s-a stabilit ca decizia privind neutralizarea dronelor să aparțină comandantului operațiunii.
Legea spune că asupra aparatelor de zbor pot fi luate măsuri care nu implică forța, precum detectarea, preluarea controlului sau bruierea lor, dar și măsuri mai dure, precum imobilizarea sau distrugerea prin foc de nimicire a dronelor.
Corneliu Pavel, purtător de cuvânt, Ministerul Apărării Naționale: „Sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieților persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”
Ce poate folosi Armata pentru a doborî dronele care încalcă spațiul aerian al României
Pentru a fi doborâte dronele, Armata poate folosi avioanele de luptă care fac Poliție Aeriană, precum aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române sau Eurofighter Typhoon ale germanilor, detașate pentru câteva luni în România. Acestea au în dotare rachete și tunuri cu care pot distruge dronele. Însă pot fi folosite și alte sisteme de apărare antiaeriană de la sol, cum ar fi lansatoarele de rachete Patriot, vehiculele blindate Gepard dotate cu tunuri de calibru mare sau chiar lansatoarele de rachete portabile. Utilizarea lor este însă foarte costisitoare, spun specialiștii.
Tudor Curtifan, redactor-șef, Defense România: „O rachetă costă foarte mult, depinde de rachete aici, putem vorbi de câteva zeci de mii de euro, sute de mii de euro. De exemplu o rachetă Patriot a unui sistem care interceptează rachete balistice, nu drone, adică e ca și cum ai trage cu tunul într-o muscă dacă utilizezi Patriotul împotriva unei drone, ajunge și la un milion de euro. adică diferențele sunt uriașe în acest sens. ca să nu mai vorbim de orele de zbor.”
gen. (r) Virgil Bălăceanu – analist militar: „Se vorbește între 10.000 și 30.000 de dolari, iată 8.000 până la 20 și ceva de mii de euro, depinde ce iei în calcul pentru prețul unei ore de zbor.”
CSAT a stabilit și lista instituțiilor care au nevoie să fie protejate împotriva dronelor
În CSAT a fost stabilită lista cu obiectivele tuturor instituțiilor din sistemul de apărare care au nevoie să fie protejate împotriva dronelor.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale: „Am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Există la fiecare din aceste instituții o lista de obiective care trebuie protejate, o lista care se actualizează în funcție de realități.”
Vasile Dîncu, europarlamentar PSD și fost ministru al Apărării: „Dacă am fi avut o analiză foarte serioasă a războiului hibrid, un atelier care să aibă sociologi, IT-ști, eiai și alte lucruri, am fi observat că, de fapt, este o componentă importantă a războiului hibrid, în care punctul cinci din tratatul NATO este făcut praf. Pentru că dacă am face un sondaj, o să vedem că Rusia vine pe aceste, zicem noi, teste, și ne uităm dacă avem sau nu condiții să dăm jos o dronă. În schimb, vedem că dinamitează în mintea oamenilor exact capacitatea de reacție comună în apărarea unei țări. Ce asta a fost prima? Primul lucru a propagandei ruse, roboganda rus are una din paradigme cele mai important e aceea că niciodată nu vor interveni cei mari pentru cei mici. Ne spune nouă, celor din est.
Este nevoie de mai multă viteză, asta este primul lucru, este foarte important astăzi viteza analizei și trecerea la operațional. Deci nu este numai o cameră de avizare. Acest CSAT al nostru, care până la urmă în ședințe avizează niște hotărâri pe care le au un minister sau altul, ar trebui să aibă capacitate proprie de analiză și asta este important. Doi ar trebui să fie mult mai flexibilă pentru a fi responsivă, trebuie să fie mai flexibilă, să să poată lua decizii mai repede și mai ales la lucruri care par de detaliu, pentru că, de exemplu, eu ce cred că este foarte important. Și dacă ar fi fost un CSAT un pic diferit, ar fi putut discuta astăzi foarte bine și poate chiar transparent despre următorul lucru tot vorbim despre exercițiile, testele pe care le face Rusia cu NATO.”
Instituțiile trebuie să-și stabilească un perimetru de securitate și vor avea voie să doboare dronele care intră în acea zonă, ceea ce nu era permis pe timp de pace. Spre exemplu, dacă paznicii unui penitenciar observă o dronă deasupra unității de detenție, pot deschide focul asupra ei.
Președintele Nicușor Dan: „România va răspunde ferm dacă spațiul aerian va fi încărcat”
Președintele Nicușor Dan a dat asigurări că România va răspunde ferm dacă spațiul aerian va fi încălcat. În ceea ce privește drona care a rămas pentru 50 de minute în spațiul aerian al României, șeful statului a spus, la Digi24, că aceasta putea fi doborâtă și că exista legislație în acest sens. În ședința CSAT s-a decis că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României pot fi doborâte prin decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar în cazul aeronavelor civile, ministrul Apărării este cel care ia hotărârea.
Nicușor Dan, președintele României: „Anul acesta s-a dat o lege care spune: le doborâm pe toate și vă aduc aminte că partidele așa-zis suveraniste s-au opus când ce poate să fie mai suveran decât să-ți aperi teritoriu. Pentru celelalte trei tipuri, s-a decis azi ministru.
În fine, de la caz la caz, dar procedura este foarte, foarte clară, inclusiv indiferent cine ia decizia, cum se raportează mai târziu, astfel încât lucrurile să fie închise. Pe drona care a stat 50 de minute deasupra României. Exista, posibil, conform ordinului care exista încă din iulie, cei care erau în avion puteau să o doboare, nu mai aveau nevoie să sune la ministru, la președinte sau la șeful militar al armatei, însă a fost o decizie de oportunitate, pe care au luat-o, să nu tragă în momentele în care puteau s-o dea jos. Pe scurt, asta a fost.
Au tras (polonezii). Rezultatul a fost patru din 20, da. Noi n-am tras, pentru că, repet, a fost o decizie de oportunitate. Dacă condițiile sunt întrunite. Răspunsul va fi foarte ferm și nu din partea României, din partea tuturor țărilor din Flancul estic”.
