Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Miniștrii de Finanțe, acord privind normele fiscale ale UE. Germania și Franța au ajuns la un compromis

Publicat de: Euronews

Miniștrii de Finanțe și de Economie din statele membre UE au ajuns, miercuri, la un acord asupra reformei privind normele fiscale ale blocului comunitar, în condițiile în care Germania și Franța au ajuns la un consens, relatează Euronews.com.

Mai multe luni, Berlinul și Parisul a avut divergențe pe această temă. Oficialii germani susțineau măsuri pentru reducerea nivelului de îndatorare, în vreme ce partea franceză a pledat în favoarea unei flexibilități mai mari pentru a permite cheltuieli în domenii strategice.

Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, și omologul său francez, Bruno Le Maire, au avut în ultimele săptămâni întrevederi bilaterale, pentru a ieși din impas. Efortul s-a concretizat marți seara, când cei doi politicieni s-au întâlnit la Paris și au anunțat că au ajuns la un compromis. Ulterior, Le Maire a discutat cu omologul său italian, Giancarlo Giorgetti, pentru a se asigura că cele mai mari puteri economice din UE sunt de acord.

"Am găsit echilibrul potrivit. Trebuie să avem cheltuieli publice sustenabile peste tot în Europa. Pe de altă parte, este nevoie, de asemenea, și toată lumea este conștientă de acest lucru, de mai multe investiții pentru tranziția climatică și pentru apărare.

"Am parcurs un drum foarte lung. În urmă cu un an, punctele noastre de vedere erau radical diferite. Datorită muncii grele pe care am depus-o împreună, cu sprijinul multor state membre, inclusiv al Italiei (...) am ajuns la acest acord”, a afirmat Le Maire, alături de Lindner.

La rândul său, Christian Lindner a evidențiat că Germania, care se confruntă cu o criză bugetară în urma unei decizii a Curții Constituționale, nu ar fi fost niciodată de acord cu "reguli care nu sunt stricte".

”Stricte în sensul că (regulile) sunt credibile, suficiente și eficiente pentru a conduce la niveluri mai mici ale datoriei și la căi sigure de reducere a deficitelor.

Vechile reguli erau stricte pe hârtie, dar nu și în aplicare", a precizat Linder, conform sursei citate.

Compromisul franco-german a reprezentat un prim pas pentru ca cele 27 de state membre să semneze un acord preliminar în cadrul unei videoconferințe organizate miercuri seara, aducând revizuirea cu un pas mai aproape de o concluzie.

Spania, țare care deține președinția semestrială a UE, a pregătit un text juridic modificat care reducea la minimum numărul de teme rămase nesoluționate. Mai rămăseseră de hotărât doar asupra a două elemente: viteza cu care țările trebuie să se conformeze obiectivului de deficit și abaterea maximă permisă de la angajamentele lor fiscale.

Reforma mai trebuie să fie negociată cu Parlamentul European, un proces care se așteaptă să fie relativ rapid pentru a se asigura că noul cadru este în vigoare până în momentul în care guvernele își elaborează următoarele bugete.

Ce prevăd actualele normele fiscale ale UE

Normele fiscale, ce au fost agreate la sfârșitul anilor '90, obligă toate cele 27 de state membre să își mențină deficitul bugetar la un nivel de 3% din PIB, iar nivelul datoriei publice la sub 60% din PIB, praguri depășite pentru a atenua efectele crizelor succesive.

Reforma propusă de Comisia Europeană în aprilie menține neschimbate pragurile de 3% și 60%, pe care unii economiști le consideră arbitrare și depășite, însă aduce modificări semnificative în privința modului în care cele două obiective trebuie îndeplinite.

Fiecărui stat membru i se va cere să elaboreze un plan fiscal pe termen mediu pentru a-și reduce deficitul într-un ritm credibil și pentru a plasa datoria pe o "traiectorie descendentă plauzibilă". Planurile specifice fiecărei țări vor fi mai întâi negociate între Comisie și capitalele țării, pe baza unei "traiectorii tehnice" furnizate de Bruxelles și aprobate ulterior de Consiliu.

Ajustările fiscale necesare pentru a atinge - sau cel puțin pentru a se îndrepta spre - obiectivele de 3% și 60% vor fi realizate pe parcursul a patru ani și ar putea fi extinse la șapte ani în schimbul unor reforme și investiții suplimentare.

Pe tot parcursul procesului, Germania, sprijinită de Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca, a insistat asupra faptului că ajustările trebuie să fie însoțite de măsuri de siguranță și omogene pentru a garanta o reducere anuală a nivelului excesiv al datoriei și al deficitului.

În schimb, Franța, a cărei datorie a depășit de mult timp pragul de 90%, s-a opus acestei abordări, susținând că normele ar fi contraproductive, ar descuraja investițiile în sectoarele strategice și ar limita creșterea economică.

Divergențele de opinie între Paris și Berlin au dominat cele peste opt luni de dezbateri asupra reformei, până la punctul în care alte state membre au rămas în așteptarea unui progres franco-german înainte de a acționa.

Ce măsuri ar putea fi aplicate după acordul franco-german

Acordul preliminar include multe dintre principalele cerințe exprimate de Germania, care avea un număr mai mare de aliați decât Franța și, prin urmare, o putere mai mare de negociere.

În urma reformelor, normele vor fi susținute de două garanții; una bazată pe datorie și alta pe deficit.

În plus, statele membre care depășesc pragurile obligatorii și se abat de la angajamentele asumate în cadrul planurilor lor pe termen mediu vor fi supuse implicit așa-numitei proceduri de deficit excesiv (PDE).

Inițierea unei PDE va duce la amenzi dacă abaterea persistă. Amenzile vor fi graduale pentru a le face mai credibile și, în mod esențial, nu vor fi plafonate.

Cu toate acestea, Franța a obținut o concesie privind stabilirea unei "marje de reziliență" în cadrul măsurilor de salvgardare a deficitului, care va permite țărilor care nu respectă obiectivul de 3% să creeze "un mecanism de protecție fiscală" pentru a face față șocurilor economice. Acest mecanism va garanta că sumele cheltuite în domenii strategice pot fi alocate în continuare, chiar și în condiții nefavorabile.

Creșterea ratelor dobânzilor va fi luată în considerare înainte ca Executivul comunitar să lanseze o procedură de deficit excesiv, o altă victorie pentru Paris.

Pe de altă parte, Italia, care împărtășea preocupările francezilor, a obținut o trimitere explicită la luarea în considerare a cheltuielilor publice care provin din proiectele de apărare și din mecanismul de redresare și de reziliență (RFF). Italia este, de departe, cel mai mare beneficiar al RFF, cu un total de 122,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 71,8 miliarde de euro sub formă de granturi.

Totodată, Uniunea Europeană a anunțat va extinde cu încă 12 luni , ca o protecţie contra unor posibile şocuri ale preţurilor la energie, după ce miniştrii Energiei din UE au sprijinit marţi planul.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE