Analizăm motivele pentru care am ajuns în situația în care statul român este nevoit să ia măsuri dure de austeritate. Și vorbim despre o practică ce a devenit normă: de mulți ani, guvernele României fac același joc de imagine. Arată public un deficit mai mic decât în realitate, ascunzând cheltuieli sau supraestimând venituri, iar acum, guvernul Bolojan se confruntă cu un clișeu de temut: greaua moștenire a facturilor ascunse în sertar.
Sunt mai multe feluri în care un guvern care nu vrea să afișeze public un deficit alarmant poate să cosmetizeze cifrele, fără să mintă, ci doar să omită o parte din adevăr. Da, se poate chiar și când este vorba de contabilitatea statului.
Rostogolirea cheltuielilor de pe un an pe altul: D e exemplu, facturi sau plăți care ar fi trebuit să fie contabilizate în 2024 sunt amânate în așa fel încât să fie plătite sau recunoscute în 2025. Aici, ar putea intra plățile pentru proiecte ale companiei naționale de investiții sau proiecte prin Anghel Saligny. În cazul nostru, pot totaliza și zeci de miliarde de lei.
Una dintre cele mai evidente practici este supraestimarea veniturilor, atunci când se face bugetul statului pentru anul în curs. Se pot trece, de exemplu, în buget, venituri din taxe și impozite care în realitate nu se încasează. Avem unul dintre cele mai mari gap-uri de TVA din Europa, adică diferența dintre cât a estimat statul că ar trebui să încaseze din TVA și cât încasează de fapt.
În aceeași categorie se încadrează și subestimarea cheltuielilor: foarte simplu, costuri precum salarii, pensii sau rambursări de TVA sunt trecute mai mici decât ar trebui să fie în realitate.
Supraestimarea creșterii economice: atunci când se face bugetul pe anul în curs, se prognozează o creștere economică optimistă - poate mai optimistă decât realitatea - care umflă artificial veniturile, deci un deficit mai mic, pe hârtie. Un singur exemplu, dar poate cel mai elocvent: în bugetul pe anul 2025, întocmit de guvernul Ciolacu, prognoza oficială pentru creșterea economică a României este de 2,5%. În realitate, abia suntem în septembrie și, deja, experții fiscali și autoritățile recunosc că vom fi foarte norocoși dacă evităm recesiunea, adică scădere economică.
Cum se ține deficitul la sertar:
- Rostogolirea cheltuielilor de pe un an pe altul
(ex. rambursări de TVA, amânarea unor plăți și cheltuieli, etc.)
- Supraestimarea veniturilor la întocmirea bugetului
- Subestimarea cheltuielilor la întocmirea bugetului
- Supraestimarea creșterii economice
