Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Mai poate adera România la Schengen în 2023? Elementele-cheie, detaliate de experți: "Am reluat contactele cu partenerii din Austria"

Publicat de: Sorin Rusu

Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană s-au reunit la Bruxelles, pentru ședința JAI, unde se discută despre aderarea României și Bulgariei la Schengen, însă nu există și un vot în acest moment. Austria se opune, în continuare, aderării României, însă avem, totuși, o speranță de a intra în spațiul european de liberă circulație chiar până la finalul anului 2023.

Mai nou, ar fi unele reticențe și din partea Belgiei, țară care va deține președinția Consiliului Europei, de la 1 ianuarie. Explicații despre acest subiect ne-au oferit europarlamentarii Victor Negrescu și Gheorghe Falcă.

V. Negrescu: "E și această variantă a unei aprobări tacite a Austriei"

Dacă există voință politică și, poate, o ședință extraordinară a consiliului JAI, sau a altui consiliu, atunci România ar putea să aibă o șansă.

Victor Negrescu, europarlamentar: "Există speranțe și există și condiții pentru ca acest lucru să se întâmple. Pe de o parte, așteptăm decizia noului parlament din Olanda. Dacă noul parlament va ridica veto-ul aplicat Bulgariei, atunci apar șanse suplimentare și Austria rămâne singurul stat care se opune în continuare extinderii zonei de liberă circulație.

În același timp, am reluat contactele cu partenerii din Austria, ceea ce e un lucru îmbucurător și sperăm ca aceste contacte să ducă la un rezultat palpabil, practic, la un vot pozitiv pentru țara noastră.

De cealaltă parte, avem și motive de îngrijorare. Am văzut state care exprimă noi reticențe. Am văzut reprezentantul Belgiei, care va deține președinția Comisiei Europene și care a exprimat anumite îngrijorări. Am primit semnale și din partea altor state, ceea ce denotă, cel puțin pe zona de dreapta a nivelului politicii europene, o politizare a subiectului și o corelare între subiectul migrației și extinderea Schengen.

Lucrurile se joacă, mai avem timp până la finalul anului, însă fiecare pas pe care îl facem înainte este absolut important în a ne da o claritate în ceea ce înseamnă această aderare."

V. Negrescu: "Focusarea trebuie să meargă pe Olanda"

V. Negrescu: "Sunt mai multe variante de lucru. Este și această variantă a unei aprobări tacite, din partea Austriei, a extinderii Schengen, fie printr-o abținere - deși ea se exprimă altfel - fie printr-o aprobare la nivel tehnic, ceea ce ar permite politicienilor din Austria să scape de această presiune publică pe care o reclamă de-a lungul timpului. Avem și posibilitatea unui Consiliu Extraordinar, e mai greu de convocat, dar avem suportul președinției spaniole pentru a face acest lucru. Nu îl avem încă sigur din partea președinției belgiene, care va prelua acest mandat începând cu 1 ianuarie.

În parlamentul olandez există o majoritate care sprijină aderarea României și Bulgariei, după ultimul raport privind statul de drept din Bulgaria. Pentru asta, e nevoie de voință politică, Premierul actual dorește să candideze la șefia NATO și are nevoie de sprijinul României și Bulgariei, pentru că la NATO se iau deciziile prin consens, adică prin unanimitate.

În acest context, am putea spera ca Olanda, în următoarele două-trei săptămâni, să își schimbe poziționarea și să sprijine extinderea zonei Schengen. Automat, apar câteva zile de discuții aprofundate înainte să punem presiune pe Austria. Nu o putem face singuri, avem nevoie de sprijinul comisarului Johansson, care și astăzi s-a exprimat în favoarea României."

Șansele ca România să intre în Schengen în 2023

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, susține că e nevoie de un Schengen mai bun, nu mai mare. Iar secretarul belgian de stat pentru migrație și-a arătat îngrijorarea asupra capacității țărilor UE de a controla migrația.

Țara noastră continuă însă să aibă susținerea Comisiei Europene și a Parlamentului European.

Victor Negrescu: "Eu am fost recent în Austria și am avut contacte la nivel înalt și declarația ministrului de Interne austriac corespunde cu ceea ce am discutat acolo. Pe de o parte, Austria nu mai blamează România și Bulgaria, pentru refugiați și migranți.

De cealaltă parte, au admis că a scăzut numărul de cereri de azil în Austria, ceea ce reprezenta un argument puternic al lor, însă în continuare exprimă reticențe, venind cu date care nu privesc România. Însă cred că este o deschidere.

S-a întâmplat prea puțin astăzi. S-a discutat despre Schengen, despre provocările migrației, însă nu am atins atât de concret subiectul extinderii. Au fost state care au dorit să ia cuvântul și să susțină România și Bulgaria. Dar trebuie să fim atenți să nu apară alt stat care să se opună extinderii Schengen."

Gheorghe Falcă, europarlamentar: "Important e să gândim strategic. În urmă cu un an, Olanda și Austria s-au opus Bulgariei și putem spune că Olanda ne-ar fi dat nouă un vot pozitiv. În acest moment, focusarea trebuie să meargă pe Olanda, pentru că în Olanda există o majoritate care poate să sprijine atât intrarea României, cât și a Bulgariei. Și Austria ar rămâne singură.

De obicei, nu rămâi singur împotriva tuturor pe un astfel de subiect. În urmă cu două săptămâni, bulgarii au avut în vizită o delegație tehnică de la Comisia Europeană, la fel cum noi am avut anul trecut o delegație tehnică în România și am primitr răspuns pozitiv. Dacă răspunsul va fi pozitiv în aceste zile, există argumente ca parlamentul din Olanda să dea un vot pentru Bulgaria. În acel moment, se poate lumea focusa pe relația cu Austria. Strategic pentru noi este ca bulgarii să primească mai întâi un sprijin din Olanda."

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE