Autoritățile propun măsuri pentru reducerea costurilor și a timpului pierdut de șoferi, prin introducerea sistemului de determinare a vitezei medii și digitalizarea proceselor de sancționare, care vor permite transmiterea automată a proceselor verbale către proprietari.
Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Rutieră au lansat marți proiectul ”Siguranță în trafic”, în care sunt pregătite modificări importante în legislația rutieră, menite să reducă riscurile și costurile pentru șoferi, dar și să eficientizeze activitatea polițiștilor.
Viteza medie vs. radarul tradițional
Una dintre principalele noutăți este măsurarea vitezei medii pe anumite sectoare de drum, prin determinarea timpului în care un vehicul parcurge un traseu definit.
Sistemul, deja folosit în Austria, Olanda, Spania și Bulgaria, a fost implementat recent și în România, pentru a reduce depășirile de viteză și a crește siguranța în trafic.
Definirea vitezei medii în traficul rutier
Conceptul de „viteză medie” este utilizat tot mai des în monitorizarea traficului, în special pe autostrăzi și drumuri expres, pentru a evalua comportamentul constant al șoferilor, nu doar viteza instantanee surprinsă de un radar. Potrivit Comisiei Europene – Direcția Generală pentru Siguranță Rutieră, sistemele de control al vitezei medii „măsoară viteza medie pe un sector de drum (de obicei între 2 și 5 kilometri)”. Vehiculul este identificat la intrarea în sectorul monitorizat, iar momentul ieșirii este comparat cu cel al intrării pentru a calcula viteza medie (sursa: road-safety.transport.ec.europa.eu, Average Speed Control).
Banca Mondială definește același principiu în „Guide for Determining Readiness for Speed Cameras and Automated Enforcement”, unde explică faptul că „controlul automat al vitezei pe secțiune utilizează două sau mai multe camere conectate pentru a măsura viteza medie între acestea, pe baza timpului necesar pentru a parcurge o distanță cunoscută” (World Bank, 2020).
Producătorul internațional de echipamente radar Sensys Gatso precizează că „controlul pe secțiune măsoară viteza medie pe o distanță mai lungă, asigurând respectarea continuă a limitelor de viteză și un flux de trafic mai uniform” (sensysgatso.com, Section Control / Average Speed Enforcement). În literatura științifică, Elsevier sintetizează același mecanism: „sistemele de aplicare a vitezei de tip point-to-point calculează viteza medie între două puncte fixe, determinând timpul necesar parcurgerii distanței respective, nu viteza instantanee într-un punct” (Transportation Research Part F: Traffic Psychology and Behaviour, ScienceDirect).
Prin urmare, în accepțiunea tehnică și instituțională, viteza medie reprezintă raportul dintre distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge, fiind un indicator mai fidel al comportamentului real de conducere decât viteza punctuală măsurată de radare tradiționale.
Procese-verbale digitalizate
O altă măsură importantă este digitalizarea proceselor verbale. În cazul în care proprietarul este și conducătorul autovehiculului, acesta va primi direct procesul verbal și îl poate confirma în sistem digital, fără alte formalități.
Dacă proprietarul nu este conducătorul, are posibilitatea să indice online cine conducea autovehiculul în momentul contravenției, iar procesul devine nul de drept dacă informațiile sunt incomplete sau incorecte.
Modificările vizează și simplificarea sancțiunilor pentru parcare neregulamentară sau oprire în locuri interzise. Proprietarul autovehiculului va primi procesul verbal direct, eliminându-se punctele de penalizare și procedurile complicate, inclusiv lipirea de autocolante pe parbriz.
De asemenea, autoritățile vor adapta valabilitatea permiselor de conducere în funcție de verificările medicale și codurile de restricție, cum ar fi codul 78 pentru cei care au finalizat școala auto pe cutie automată, care nu pot conduce autovehicule cu cutie manuală.
Poliția Rutieră va intensifica prezența în teren pentru a depista pericolele care nu pot fi constatate prin mijloace automatizate, în special alcoolul și drogurile la volan.
Autoritățile susțin că aceste măsuri vor contribui la siguranța rutieră, claritatea legislației și reducerea costurilor pentru șoferi, simplificând în același timp procedurile administrative.
România, la coada UE când vine vorba de siguranța rutieră
Bogdan Despescu, secretar de stat, chestor general de poliție: „Din punct de vedere statistic, în continuare, România înregistrează cel mai redus nivel de siguranță rutieră din Uniunea Europeană, chiar dacă înregistrăm scăderi, de la o perioadă la alta, a numărului de morți și răniți grav, în accidente rutiere.
Cu toate acestea, numărul celor care își pierd viața pe șoselele României ne obligă să implementăm în continuare noi măsuri, menite a crește rapid și semnificativ gradul de siguranță rutieră.
Numai în anul 2024, am înregistrat 1.478 de persoane decedate și 3.245 de persoane rănite grav.
Anul acesta, sunt înregistrate 940 de persoane decedate (-145, -13,3%) și 2.352 de persoane rănite grav (-81, -3,3%).
Și anul trecut, și anul acesta, activitatea structurilor de poliție rutieră, privind combaterea cauzelor accidentelor rutiere a fost una intensă.
Spre exemplu, anul trecut, au fost depistați în trafic peste 38.000 de conducători auto, după ce au consumat alcool, fiind constatate 26.000 de contravenții și 12.000 de infracțiuni.
În primele 9 luni ale acestui an, au fost depistați 17.000 conducători auto după ce au consumat alcool, fiind constatate 9.000 de contravenții și 8.000 de infracțiuni.”
