Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Valea Jiului, doar o umbră. Linia cărbunelui, calea ferată care lega orașele miniere, vândută pe bucăți

Cândva locul spre care se îndreptau toți în căutarea unui trai mai bun, Valea Jiului e doar o umbră a ce-a fost pe vremea când mineritul era în floare. Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Petroșani - sunt locurile de unde înainte de Revoluție se extrăgeau milioane de tone de cărbune. Orașe care au apărut aproape peste noapte, construite din aproape nimic. Toate legate între ele și cu restul țării prin calea ferată. Acum, linia cărbunelui a dispărut, șine și poduri sunt vândute la fier vechi, iar minerii trăiesc din amintiri. Ce a rămas după ce s-a renunțat aproape complet la extracția de cărbune, vedeți într-un nou episod din campania Euronews „România pierde trenul”.

Linia cărbunelui, calea ferată care lega orașele miniere din Valea Jiului, vândută pe bucăți

Ioan Dorel Șchiopu, șef de gară Petroșani: „Toată lumea venea ca în Mica Americă să lucreze la cărbune. Eram copil, dar mi s-a lipit de minte o expresie care se putea auzi la megafoanele din stația Petroșani. La orice intrare a unui tren în stația Petroșani se auzea următorul anunț: Călătorii sosiți pentru angajare la unitățile miniere din Valea Jiului sunt așteptați lângă biroul de informații. Exista Compania de Huilă, avea un birou în gară și se presupunea că aproape cu orice tren care intră în Valea Jiului vine un moldovean, un dobrogean, un ardelean, să vină să se angajeze la mină. În noaptea aia era dus la căminul de nefamiliști, a doua zi era angajat”.

Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Linia ferată de aici este o linie ferată industrială, este una dintre liniile pe care era transportat cărbunele până de curând”.

Acum bate vântul prin orașele altădată aglomerate de muncitori. Imediat după Revoluție, doar aici în zonă erau aproape 55 de mii de mineri. În cele patru mine care încă mai funcționează au mai rămas cel mult 1800. Iar vremurile în care vagoanele care străbăteau Valea Jiului se întindeau pe zeci de kilometri s-au dus.

Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Volumul de transport cărbune, undeva în 1989, era impresionant, spun specialiștii, nu mai puțin de 11 milioane de tone de cărbune plecau din această zonă către destinație”.

Acum, oamenii spun că abia se mai scot 1200 de tone de cărbune, așa că mare parte din linia de cale ferată industrială folosită pentru transportul huilei a fost abandonată sau vândută pe bucăți la fier vechi.

Darius Cîmpean, președinte Sindicatul Muntele: „Linia, de exemplu, de la Lupeni la Uricani a fost vândută pe o sumă care reprezintă valoarea unui apartament în București unui agent economic care se ocupă cu valorificarea fierului vechi și urmează a fi dezafectată. Această linie aparține Complexului Energetic Hunedoara, acesta este în insolvență, are o administrare specială, iar decizia de vânzare a fost a administratorului special și judiciar de acolo”.

Valea Jiului, de la mărire la decădere

Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Imaginea asta ne arată momentul de glorie al cărbunelui de aici din Valea Jiului, de acum ceva vreme, dar și decăderea, pentru că de curând, mare parte din șina industrială, dar și câteva poduri au fost scoase la licitație, iar oamenii spun că prețul este mai pe nimic”.

Puțin peste 90 de mii de euro pentru șase kilometri de linie ferată industrială.

Darius Cîmpean, președinte Sindicatul Muntele: „Ei au argumentat că au luat această decizie pentru a stinge din datoriile debitorilor Complexului Hunedoara. Vorbim acolo și de două poduri care traversează râul Jiu, vorbim acolo de o cale ferată care, cred eu, ar fi trebuit menținută în funcție și menținută pentru a putea fi folosită având în vedere condițiile pe care le avem astăzi la graniță, vedem că avem un război la graniță. Noi am organizat o licitație, din păcate CFR nu a venit. Noi transportam tot cărbunele de la sucursalele noastre spre termocentrala Paroșeni și manevrele care se făceau, îl transportam pe calea ferată cu vagoane”.

În timp ce calea ferată se umple de buruieni și de rugină, oamenii au fost nevoiți să găsească alte soluții pentru a duce cărbunele la destinație.

Darius Cîmpean, președinte Sindicatul Muntele: „Noi vom continua să ne transportăm cărbunele cu autocamioane. Nu cred că în momentul de față CFR va mai transporta cărbune în Valea Jiului, pentru că nu mai are nici șine și, repet, lucrurile merg bine pe transport auto. Deocamdată”.

Adrian Bărbulescu, jurnalist clubferoviar.ro: „CFR Marfă mai are o cotă de vreo 30 și ceva la sută pe piața de transport feroviar de marfă. Sunt alți jucători în piață care au cote mai mari. Da, afectează asta, pentru că nu poți să faci cu un tren de la București la Giurgiu, cu un tren de marfă, să faci o zi și jumătate, că nu mai este rentabil. Și atunci ce fac oamenii de afaceri?! Pun mărfurile pe rutier, stricăm rețeaua rutieră, aglomerăm rețeaua rutieră și așa mai departe”.

Speranța a murit ultima pentru oamenii locului

În timpul ăsta, oamenii locului și-au pierdut și ultima fărâmă de speranță că vremurile bune se vor mai întoarce vreodată.

Ioan Dorel Șchiopu, șef de gară Petroșani: „Au ajuns, vă dau exemplu Vulcanului în ‘89, în 1850 avea vreo 600 de locuitori, iar în 1989 avea vreo 35 de mii. A urmat declinul! Spuneați de perioada de glorie. În 1989 se transportau cam 15-18 trenuri de cărbune, de marșute, a 35 de vagoane pe zi, vreo 211 milioane de tone de cărbune pe an se transporta din Valea Jiului”.

Cine a putut a plecat din fostele orașe miniere. Cei rămași se simt prizonieri într-o lume pe care aproape n-o mai recunosc.

Reporter: Nu vă doare sufletul când vedeți?

Marcel, miner: Sunt născut aici, sunt crescut aici.

Reporter: Mina face parte din sufletul fiecărui localnic…

Marcel, miner: Părinții au lucrat, tata a lucrat aici la mină. Eu…

Reporter: Cum ați văzut lucrurile când s-a pus lacăt?

Marcel, miner: Asta e politica țării, să vindem tot, tot vindem!

Reporter: Și acum ce lucrați?

Marcel, miner: Acum lucrez tot la mină.

Dar se mai extrage ceva?

Marcel, miner: Se mai extrage cărbune, suntem pe închidere, pe conservarea minei.

Reporter: Cu ce îl transportați acum?

Marcel, miner: Cu camionul. Ce să facem? Asta-i viața!

Reporter: Trist!

Marcel, miner: Asta este România.

Reporter: Mai departe ce-o să faceți?

Marcel, miner: Ce să facem... Mai departe, noi ca noi că mai avem un pic și ieșim la pensie, dar copiii ăștia ce fac? Unde? Nu au viitor aici, nu sunt locuri de muncă. Toată Valea Jiului de la un capăt la altul e o zonă moartă.

Fostele stații CFR miniere nu mai sunt legate de ani buni nici cu trenuri de călători.

Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Stația CFR din Lupeni este o structură complet abandonată care urmează să cadă și nu este o întâmplare. Din 2017 nu a mai trecut niciun tren pe aici și nici prin celelalte orașe de pe traseul de pe Valea Jiului”.

Reporter: Trenul ăsta de călători ar fi fost o salvare pentru oameni, să plece lumea…

Marcel, miner: Era totuși mai ușor și pentru cetățeni, mergeai la Petroșani, veneai, aveai legături cu trenurile spre Craiova, București spre Târgu Jiu, dar acum totul se rezumă la microbuze și acela la 11 noaptea se oprește.

Este o stare de rupt de lume?

Marcel, miner: Suntem ai nimănui aici, în Valea Jiului.

Dispariția mineritului pare să fi șters de pe harta priorităților pentru autorități întreaga zonă. Chiar și fără mineri sau cărbune, călători pentru trenuri ar fi și acum. Doar că nu s-a mai gândit nimeni și la ei.

Ioan Dorel Șchiopu, șef de gară Petroșani: „Avem linia Petroșani – Lupeni, pe care cărbune nu se mai transportă, dar există un studiu de trafic din care reiese că există vreo patru mii de persoane care circulă zilnic între Lupeni și Petroșani. Este clar că un tren pus atunci când trebuie, evident, să ne adaptăm la solicitările călătorilor, nu are cum, își poate împlini rostul”.

Cu atât mai mult cu cât zona are un potențial turistic important. Domeniul schiabil de la Straja atrage în fiecare an zeci de mii de turiști.

Ioan Dorel Șchiopu, șef de gară Petroșani: „CFR Călători a ales să nu mai ducă trenuri de călători spre Lupeni. Valea Jiului are un potențial turistic extraordinar. Straja, mi-au spus foarte mulți turiști că stațiunea Straja rivalizează cu orice altă stațiune de schi din țară. Păi, stau în spatele gării câteodată câte trei microbuze să ia turiști care vin cu trenul și să îi ducă până la Lupeni, iată o oportunitate pentru CFR Călători”.

 De la București, lucrurile se văd mai pragmatic.

Robert Niță, director Direcția Operațional CFR Călători: „Probabil că ar trebui cumva să punem în discuție modul în care a evoluat sau involuat țara. Deci aceste linii, care la un moment dat sunt încadrate marea parte a lor ca linii neinteroperabile, asigurau conexiunea și posibilitatea și mobilitatea de deplasare a pasagerilor către marile centre, unde existau uzine, intreprinderi. În momentul în care aceste uzine și-au sistat, clar necesitatea de transport s-a modificat substanțial, adică una este să deplasezi mase de 500-600 de persoane și una e să ajungă în unitatea de transport șapte, opt, zece persoane”.

De altfel, între Petroșani și Lupeni, încă de dinainte de Revoluție se făcuseră promisiuni pentru introducerea „trenurilor zăpezii”, care ar fi urmat să încurajeze turismul de iarnă în zonă. Ca multe alte planuri, și acestea s-au plimbat printre birouri până s-au pierdut și a uitat lumea de ele.

Același lucru s-a întâmplat și cu prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României, Oravița-Baziaș, construită tot pentru transportul cărbunelui dinspre minele de la Anina și Bocșa spre portul Baziaș de la Dunăre. Traseul a fost închis în 2015 și de atunci linia și stațiile au rămas abandonate.

Reporter: Cristian Popa

Imagine: Adrian Ghiță

Editor montaj: Cosmin Buță

Editor: Amalia Dascălu

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE