Israelul se pregătește să lanseze în curând un atac asupra Iranului, potrivit unor oficiali americani și europeni — un pas care ar putea inflama și mai mult situația din Orientul Mijlociu și ar putea deraia sau întârzia eforturile administrației Trump de a încheia un acord pentru a bloca drumul Iranului spre construirea unei bombe nucleare, potrivit The New York Times.

Îngrijorarea cu privire la un posibil atac israelian și perspectiva unor represalii iraniene au determinat Statele Unite, miercuri, să retragă diplomații din Irak și să autorizeze plecarea voluntară a familiilor militarilor americani din Orientul Mijlociu.

Nu este clar cât de amplu ar putea fi atacul pe care Israelul îl pregătește. Însă tensiunile cresc după luni întregi în care premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a presat pe președintele Trump să profite de ceea ce Israelul consideră a fi un moment de vulnerabilitate pentru Iran.

Trump a respins, în urmă cu câteva luni, un alt plan al Israelului de a ataca Iranul, insistând că dorește mai întâi o șansă de a negocia un acord cu Teheranul care să limiteze capacitatea Iranului de a produce combustibil nuclear pentru o bombă. Acum două săptămâni, Trump a declarat că l-a avertizat pe Netanyahu să nu lanseze un atac în timp ce negocierile SUA cu Iranul sunt în desfășurare.

Nu este clar cât de mult s-a implicat Trump în a bloca din nou intențiile lui Netanyahu de această dată, însă președintele s-a arătat în ultimele zile mai puțin optimist în legătură cu șansele unui acord diplomatic, după ce liderul suprem al Iranului a respins o propunere a administrației americane care ar fi eliminat treptat capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniu pe teritoriul propriu. Netanyahu a mai fost aproape să bombardeze facilitățile nucleare ale Iranului în trecut, dar s-a retras în ultimul moment.

Prezența militară a SUA în Orientul Mijlojciu

Statele Unite au o prezență militară în întreaga regiune majoră producătoare de petrol, cu baze în Irak, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a autorizat plecarea voluntară a membrilor familiilor militarilor din locații din întreaga regiune a Orientului Mijlociu, potrivit unui oficial american. Un alt oficial a precizat că această măsură este relevantă în special pentru membrii de familie aflați în Bahrain, unde se află majoritatea acestora.

„Departamentul de Stat va dispune o plecare ordonată pentru personalul ambasadei SUA din Bagdad. Intenția este ca acest lucru să se facă prin mijloace comerciale, dar armata americană este pregătită să intervină dacă i se solicită ajutorul”, a declarat un al treilea oficial american.

Agenția națională de știri a Irakului a citat o sursă guvernamentală care a spus că Bagdadul nu a înregistrat nicio indicație de securitate care să justifice o evacuare.

Un alt oficial american a declarat că nu există nicio schimbare în operațiunile de la baza aeriană Al Udeid din Qatar, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, și că nu a fost emis niciun ordin de evacuare pentru angajații sau familiile ambasadei SUA din Qatar, care funcționează normal.

Tensiunile din Orientul Mijlociu

Cotațiile futures la petrol au crescut cu 3 dolari în urma informațiilor privind evacuarea de la Bagdad, ajungând la 69,18 dolari barilul.

Mai devreme, miercuri, agenția maritimă britanică a avertizat că tensiunile crescute din Orientul Mijlociu ar putea duce la o escaladare a activităților militare care să afecteze transportul maritim în rutele esențiale. A sfătuit navele să fie precaute în timpul navigației prin Golful Persic, Golful Oman și Strâmtoarea Hormuz, toate aflate în apropierea Iranului.

Ministerul de Externe britanic a declarat că monitorizează situația și va menține sub evaluare constantă ambasada sa din Irak, în urma mișcărilor făcute de SUA.

Irakul, un partener regional rar atât al Statelor Unite cât și al rivalului său Iran, găzduiește aproximativ 2.500 de soldați americani, deși facțiuni armate sprijinite de Teheran sunt asociate cu forțele de securitate irakiene.

Tensiunile din interiorul Irakului s-au amplificat de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023, iar grupările armate aliniate Iranului au atacat în mod repetat trupele americane. Cu toate acestea, atacurile s-au redus în intensitate începând de anul trecut.

Israelul și Iranul au făcut schimb de focuri de două ori anul trecut – primele atacuri directe între cei mai vechi rivali ai regiunii – cu rachete și drone militare traversând spațiul aerian al Irakului.

Aliatul regional de top al SUA, Israelul, a lovit, de asemenea, ținte legate de Iran în întreaga regiune, inclusiv grupări armate irakiene care operează atât în Irak, cât și în Siria vecină.

În ultimele luni, Statele Unite au desfășurat mai multe resurse militare în Orientul Mijlociu, inclusiv bombardiere B-2 (între timp retrase), și au prelungit staționarea unui al doilea portavion, care între timp a părăsit regiunea.

Următoarea rundă de negocieri nucleare dintre Iran și Statele Unite este programată pentru zilele următoare, Iranul urmând să prezinte o contra-propunere după ce a respins o ofertă făcută de Washington.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că amenințările militare au fost întotdeauna parte a tacticii de negociere a SUA cu Iranul.

Misiunea Iranului la ONU a postat miercuri pe X (fostul Twitter):

Declarația pare a fi un răspuns la comentariile generalului american Michael "Erik" Kurilla, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care a spus că i-a prezentat președintelui „o gamă largă de opțiuni” pentru a preveni obținerea unei arme nucleare de către Iran.

Kurilla a amânat mărturia pe care trebuia să o susțină joi în fața legislativului american, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, au declarat alți doi oficiali americani.