Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă reuniune anuală internațională pe probleme de securitate, începe vineri la Hotel Bayerischer Hof din Munchen. Timp de trei zile, zeci de lideri politici și experți abordează cele mai importante teme actuale de securitate de pe mapamond.
După mai mult de 80 de ani în care au construit ordinea globală, Statele Unite o demolează tot mai mult pe zi ce trece. În numele interesului național, multe state democratice preferă să distrugă vechile reguli, în loc să le reformeze. Europa fusese avertizată, nu va fi ușor în al doilea mandat al lui Donald Trump. Dar nu se aștepta să își piardă cel mai bun aliat. Cât mai poate conta acum Europa pe Statele Unite? Este una dintre principalele intrebări la care liderii lumii încearcă să găsească un răspuns la Conferința de Securitate de a Munchen.
Peste 50 de șefi de stat și de guvern au confirmat participarea la cea de-a 62-a ediție a conferinței de la Munchen, desfășurată sub coordonarea președintelui conferinței, ambasadorul Wolfgang Ischinger. Cei mai mulți dintre lideri provin din Europa, iar cea mai mare delegație aparține țării gazdă, Germania, fiind condusă de cancelarul Friedrich Merz, conform Agerpres.
„Conferința de securitate de la Munchen 2026 va funcționa din nou ca o platformă importantă pentru dialogul global asupra unor chestiuni cheie din politica de securitate internațională. Discuțiile inițiate (...) în cadrul reuniunilor Munchen dedicate liderilor, desfășurate în SUA și în Arabia Saudită, au oferit deja impulsuri prețioase. Bazându-se pe aceste fundații, MSC 2026 va oferi un moment unic pentru adâncirea discuțiilor strategice și pentru întărirea cooperării necesare pentru abordarea celor mai presante provocări globale actuale'', conform mesajului președintelui conferinței, ambasadorul Wolfgang Ischinger, potrivit https://securityconference.org
Apărarea și ordinea globală, printre principalele teme de la Conferința de Securitate de la Munchen 2026
Lucrările conferinței din acest an se desfășoară în jurul unor teme cheie de dezbatere precum apărarea, ordinea globală, securitatea umană, sustenabilitatea, tehnologia. Vor fi abordate atât chestiunile care vizează problemele convenționale în politicile de securitate și apărare, cât și amenințările globale emergente.
Securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziunile concurente privind ordinea globală, conflictele regionale și implicațiile de securitate pentru dezvoltările tehnologice actuale se numără, de asemenea, printre subiectele care vor face parte din agenda discuțiilor conferinței.
Raportul „În curs de distrugere”: Cresc forțele politice care favorizează distrugerea
Unul dintre principalele subiecte îl reprezintă raportul conferinței. Este un document analitic cu privire la situația internațională actuală care este adus în atenția participanților. Acesta este fundamentat pe datele unui chestionar care arată impactul la nivel social al politicilor guvernamentale.
Raportul conferinței de securitate de la Munchen 2026, intitulat ''În curs de distrugere'' (''Under Destruction''), '„arată o creștere a forțelor politice care favorizează mai degrabă distrugerea spre deosebire de reformă'', potrivit Securityconference.org.
Documentul relevă că „în toate statele G7 interogate pentru realizarea Indexului de Securitate Munchen 2026, doar o mică parte dintre cei chestionați au spus că politicile guvernamentale actuale vor face ca generațiile viitoare să o ducă mai bine. Atât pe plan intern, cât și internațional, structurile politice sunt percepute în prezent ca fiind excesiv de birocratizate și judiciarizate, imposibil de a fi reformate și de a se adapta pentru a servi mai bine nevoilor oamenilor. Rezultatul este un climat în care cei care folosesc buldozerele, bilele de demolare și fierăstraie cu lanț sunt admirați cu precauție, dacă nu chiar celebrați în mod deschis”.
Raportul scoate în evidență provocările substanțiale cu care se confruntă scena internațională. Include chestionarul realizat pentru conferința de securitate și arată, deopotrivă, provocările globale actuale, fiind structurat tematic (Economia Globală, Dezvoltare și Asistență Umanitară) și pe diferite zone ale globului (Europa, zona Indo-Pacifică).
Pe lângă conferința propriu-zisă, sunt organizate o serie de evenimente conexe ce abordează problematicile de securitate și apărare, dar cu un auditoriu mai variat. Forumul European Defense Townhall, care se desfășoară în după-amiaza zilei de 12 februarie, aduce laolaltă cetățeni, reprezentanți media și comunicatori care vor interacționa direct cu lideri decizionali în problematici care vizează modelarea viitorului Europei.
Un alt eveniment conex este ''Seria Securitate și Literatură'', parte integrantă a Conferinței de Securitate de la Munchen, fiind organizat, în perioada 12-15 februarie, în parteneriat cu săptămânalul DIE ZEIT și găzduit în comun de Literaturhaus din München. Prima zi este dedicată temei ''Viitorul incert al Ucrainei'', urmată, în ziua a doua, de tema ''Literatură ca Forță și Contraforță în Republica Cehă''. ''Securitatea în Lumea Apocaliptică'' este tema discuțiilor din 14 februarie, iar în ultima zi dezbaterile se vor desfășura sub tematica ''Cum să facem democrațiile mari din nou'', menționează site-ul conferinței.
Panelul de discuții ''Noaptea Inovațiilor'', ajuns la cea de-a doua ediție în cadrul conferinței, va aborda, în 12 februarie, dimensiunile strategice ale inteligenței artificiale și intensificarea competiției globale pentru a utiliza potențialul său transformator pentru domeniul securității și apărării. Evenimentul este organizat de Conferința de Securitate de la Munchen în colaborare cu Hubul de Inovare Cibernetică din cadrul Forțelor Armate Federale.
Prima Conferință de Securitate de la Munchen, organizată la inițiativa lui Ewald von Kleist
Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ''Internationale Wehrkunde-Begegnung'', fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.
Prin participarea liderilor și factorilor decizionali, a reprezentanților media și a cercetătorilor din lumea academică din Europa și din America, conferința a devenit treptat ''reuniunea familiei transatlantice''.
