Impozit din social media și jocuri de noroc, accize mărite, taxe noi, TVA majorat în unele sectoare. Ce știm după ședința grupului de lucru

Deficitul bugetar uriaș al României, cel mai mare din UE, trebuie rezolvat urgent, iar președintele Nicușor Dan discută zilnic cu grupul de lucru înființat și format din specialiștii trimiși de partide. Zeci de propuneri pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor vor fi decise politic la începutul săptămânii viitoare de către liderii partidelor care doresc intrarea la guvernare.

În schița de lucru cu aceste posibile măsuri apar noi majorări și noi taxe și impozite, inclusiv pentru populație.

Până acum, partidele pro-europene, PSD, PNL, USR și UDMR, nu au reușit să ajungă la un acord pentru măsurile prin care vor reduce deficitul bugetar. Viziunile partidelor așezate însă la masa negocierilor pentru viitorul Guvern diferă, la fel ca și interesele lor. Iar această situație riscă să amenințe calendarul stabilit pentru instalarea noului Executiv.

Scenarii pentru reducerile bugetare

După o nouă zi de discuții, s-au prezentat mai multe scenarii de lucru, iar reducerile de cheltuieli se vor face pe o mulțime de paliere.

Conform surselor Euronews, în ceea ce privește tăierile de investiții și a programelor locale, se dorește o economie de zece miliarde de lei acum, urmând ca, în 2026, să fie alte tăieri care să economisească alte 20 de miliarde de lei.

Problema este că unele dintre proiecte sunt realizate pe cofinanțare, iar guvernanții încă speră că se poate obține acordul Comisiei Europene pentru transferul unor sume din PNRR și înlocuirea proiectelor deja aprobate cu cele de pe național și din Anghel Saligny. Va continua finanțarea proiectelor cu grad de finalizare de 50% cu bani din PNRR.

La capitolul comasare și reorganizare, nu există un consens, pentru că, totuși, nu este ușor să dai oameni afară din aparatul de stat. Acele persoane pot câștiga în instanță. Astfel, una dintre probleme a fost că degeaba se desființează sau se comasează niște intituții din subordinea Secretariatului General al Guvernului, dacă apoi se mută personalul aferent la Ministerul Economiei. S-au cerut analize scrise pentru perioada următoare.

Posibile impozite noi:

Se discută despre un impozit pe orice tranzacție bancară, atât pentru persoane fizice, cât și juridice. Încă se discută procentul, dar din această măsură, dorința este să se obțină venituri suplimentare de 12 miliarde de lei pe an. O măsură asemănătoare a avut Ungaria, însă rezultatul nu a fost o reușită. Mai există asemenea măsuri în Venezuela sau Columbia.

Printre alte majorări de impozite propuse și discutate:

• Impozit pe dividende - majorare 16%.
• PSD nu renunță la ideea mult vehiculatului impozit progresiv.
• Impozitarea jocurilor de noroc. Există o polemică aici, pentru că o impozitare ar însemnna ca firmele din branșă să-și externalizeze activitatea în alte țări.
• Majorare accizelor la alcool și combustibili.
• S-a agreat și asupra impozitării veniturilor din Facebook, Google sau TikTok.
• Se discută despre venituri și din închirierile de tip AirBnb. În prezent, este vorba de o sumă forfetară, dar se dorește impunerea de impozite pe venit de 10%.
• 10% impozit pe câștig de capital de pe burse.
• Cluburi și baruri - impozit pe venit standard de 10%, față de 5%, cât este acum.

Între timp, s-a renunțat la fuziunea CASS și CAS. În schimb, se dorește plata unui CAS minim de 100 de lei lunar, pentru salariați si pensionari, iar pentru cei care depășesc venituri de 3.000 de lei, se dorește plata de 10% pe acea diferență.

Se propune și impozit pe profit redus, ca urmare a facilității acordate pentru casele de marcat.

Indemnizații pentru membrii consiliilor de administrație - Se dorește o plafonare a indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație la nivelul indemnizației de subsecretar de stat. Totodată, se vrea un singur consiliu de administrație de persoană, pentru cei care au deja funcții sau demnități în aparatul bugetar.

Reduceri de cheltuieli:

• Egalizare salariu de bază între ministere, la nivel MIPE, cu spor de cel mult 35%. Pentru cel mult 10% din angajați, acest spor să fie de maximum 50% din salariul minim. Pentru cel mult 20% din angajați, să fie de maximum 50% din salariul minim. La acest capitol urmează să fie calculat impactul bugetar.
• Tăierea sporurilor în cazul prelungirii termenelor la proiecte.
• Coborârea sporurilor de la 50%, la maximum 35% din salariul de bază.
• Eliminarea sporului de complexitate a muncii.
• Eliminarea sporului de confidențialitate și informații secrete.
• Micșorarea sporului pentru condiții deosebite la ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar Veterinară), de la 35%, cât este acum. În plus, se vrea eliminarea de la ANSVSA a sporului de 12.5% pentru inspecție și control.
• Micșorarea sporurilor personalului medico-sanitar la 25%.
• Eliminarea sporului CFP (controlul financiar preventiv).
• Eliminarea sporului de 2% de delegare a magistraților.
• Limită la sporuri cumulate de 20% sau 30% la salariul de bază.
• Reducerea numărului de angajați la UAT-uri (unități administrativ teritoriale), în funcție de numărul de locuitori, însă nu s-a decis cuantumul.

TVA

Pentru moment, încă se discută dacă se majorează la 20% sau la 21%.

• TVA-ul redus de 5% se elimină, dar se păstrează valoarea de 9% pentru alimente și medicamente.
• TVA de 9% pentru livrarea apei pentru irigații în agricultură.
• TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide.
• TVA de 9% pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.
• 19% TVA pentru Horeca, hoteluri, campinguri, restaurante, servicii de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a bauturilor non-alcoolice care se încadrează la codul NC.
• 19% TVA pentru locuințele sociale.
• 19% TVA pentru livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldura și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
• 19% TVA – bilete la spectacole.
• 19% TVA – bilete evenimente sportive
• TVA crescut de la 5 la 9% pentru manuale școlare, cărti și ziare.
• TVA de la 5 la 9% pentru difuzarea de reclame audio/video.
• TVA de la 5 la 9% - bilete de acces la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice.
• TVA de la 5 la 9% - lemne de foc sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri.
• TVA de la 5 la 9% - energie termică, pentru anumite categorii de consumatori.

Contribuții sociale:

Se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS și a indemnizațiilor acordate pentru persoanele persecutate politic în timpul regimului communist, sau cele care au fost deportate sau au fost în prizonierat.

Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor si văduvelor de război – rămân aceste indemnizații doar pentru văduvele de război.

Se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap, în baza Legii 448/2006.

Propuneri de impozitare a jocurilor de noroc:

Se propune desființarea ONJN și integrarea ei în ANAF.

Variante de impozitare jocuri de noroc:

> 10% impozit pentru premiu/câștig de până la 10.000 lei.

> 20% impozit pentru premiu/câștig de până la 20.000 lei.

> 20% impozit pe câștig reținut la sursă+CASS.

> Se propune interzicerea operării cu cash, ci doar cu cardul.

Alte posibile noi taxe, care încă se află în discuție:

Taxa de transport - creșterea valorii rovignetei de la 28 euro la 50 euro pe an.

Taxa de solidaritate - 20% impozit pe venit pentru persoanele fizice care depășesc venituri de 10.000, 15.000, respectiv 17.300 și trecere la taxa progresivă a veniturilor globalizate.

TVA la taxa serviciu pentru transport intern.

Se află în discuție impozitarea de dividende din pilonul II.

La capitolul alte reduceri de cheltuieli, se propune desființarea CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigiurări), care este, de fapt, o formă de remunerare a demnitarilor și înalților funcționari. CIFGA este un organism informal sau consultativ, înființat la nivel guvernamental, care reunește reprezentanți ai mai multor ministere (Finanțe, Justiție, Muncă, Economie etc.) și are rolul de coordonare a politicilor fiscale și bugetare în raport cu: stimulente fiscale, scheme de ajutor de stat, garanții guvernamentale (de tip IMM Invest, FNGCIMM), alte măsuri cu impact bugetar transversal.

România riscă suspendarea fondurilor europene, dacă nu va reuși să reducă până la finalul anului diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Gaura din buget depășește 30 de miliarde de lei.