România rămâne cu o țintă modestă de împădurire prin PNRR. Doar 18.000 de hectare deși acum patru ani, ținta era de trei ori mai mare. Acum, pentru că nu am fost în stare să absorbim peste 300 de milioane de euro pentru păduri, bugetele programelor Rabla sau Fotovoltaice vor trebui să finanțeze golurile lăsate de statul român în PNRR. Între timp, zeci de zone deșertificate și inundabile din țară ar avea nevoie de păduri, ca de aer.
Cum lipsa împăduririlor a făcut Galațiul vulnerabil la inundați
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem în Slobozia Conachi, în județul Galați. Poate vă sună cunoscut și asta pentru că în urmă cu aproximativ un an, știrile de aici făceau înconjurul țării. Tot ceea ce vedeți în spatele meu se afla sub ape. Inundațiile de anul trecut din Galați au ras în calea lor mii de case, și au luat viețile a șapte oameni.”
Margareta Drăgan, localnică: „Am pierdut tot, absolut tot și odată cu apa și cu lucrurile se duce și o parte din suflet.”
Așa că și acum, localnicii se uită cu spaimă la fiecare ploaie mai puternică. În 2024, dezastrul s-a întâmplat pentru că apa a luat-o la vale de pe versanții goi. A pornit din Suhurlui și, pentru că pe dealuri nu era nimic în calea ei, a prins viteză spre Pechea și Slobozia Conachi. De-a lungul anilor, expertizele făcute în zonă pentru prevenirea inundațiile arătau că una dintre priorități ar fi trebuit să fie împăduririle pe culmile cele mai înalte. Pădurile au puterea de a absorbi până la 50% din apă.
PNRR a venit și cu bani pentru astfel de situații, însă autoritățile din Suhurlui nu au știut să ceară. Primarul din zonă a fost de negăsit la Primărie în mijlocul zilei. Când l-am sunat, a refuzat să discute cu noi.
Așa că am mers la Consiliul Județean Galați, unde am găsit doar un consilier. L-am întrebat pe el de ce într-o zonă cu risc de inundații, unde oamenii au trecut prin trei astfel de dezastre, în 2013, 2016 și 2024, nu s-au accesat bani din PNRR pentru împăduriri care să stabilizeze versanții.
Ovidiu Amălinei, consilier la Consiliul Județean: „Aici nu știu dacă aș putea să vă dau eu un răspuns, pentru că noi practic toate actele de finanțare pe care am putut să le accesăm, le-am accesat. Deci practic nu am lăsat bani europeni să treacă pe lângă noi.”
Reporter: „Și de ce v-au scăpat împăduririle?”
Ovidiu Amălinei, consilier la Consiliul Județean: „Pentru că nu intră în aria noastră de acțiune, ca să spunem așa, partea de PNRR, pe partea de împăduriri.”
Reporter: „Putea să intre. Asta încerc să înțeleg. Aveam bani de la Uniunea Europeană prin PNRR și nu s-au accesat proiecte.”
Ovidiu Amălinei, consilier la Consiliul Județean: „Cred că aici au acces în special instituțiile din subordinea Ministerului Mediului sau care dezvoltă astfel de proiecte cu ministerul putea să aplice.”
De la oameni simpli, până la primării, consilii județene sau alte instituții, oricine putea să aplice pentru aceste fonduri, dar aparent nu toți au știut. Iar cei care știau, și-au pierdut încrederea în sistem când plățile au întârziat.
Mircea Fechet, Fost Ministru al Mediului: „A durat foarte mult mecanismul până când s-au făcut primele plăți pentru împădurire, însă odată începute toate acele lucruri, ele au generat o inerție și ea există și astăzi. Eu nu cred că am avut o problemă de comunicare. Să vă spun de ce, cel puțin în ceea ce privește comunicarea cu autoritățile publice locale, cred că doar eu am participat la cinci, poate la șase dezbateri, discuții cu reprezentanții primăriilor.”
Fermierii din Dolj au înțeles miza fondurilor și au plantat păduri
Dacă în Galați informațiile au ajuns mai greu sau chiar deloc, în alte zone din țară oamenii au înțeles că au o problemă și că există și o soluție.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Nisip mai fin decât la Marea Neagră. Să știți că nu suntem într-o insulă exotică, ci în sudul României, în zona numită Sahara Olteniei. Vorbim de o suprafață de 100.000 de hectare care crește puțin câte puțin în fiecare an.”
Cum agricultură nu se mai putea face aici, peste 1600 de oameni din județul Dolj care dețin astfel de terenuri nisipoase, au ales să împădurească. Au făcut un proiect împreună și au aplicat pentru fonduri. Iar rezultatele deja se văd. Acum, pe aproximativ 600 de hectare, dunele de nisip s-au subțiat, iar solul pare să revină la viață.
Ștefan Cioablă, Președintele Asociației Proprietarilor de Pădure: „Aceste împăduriri stopează nisipul acesta mișcător și se reface structura solului. Vin ploile în zonă. Mulți vin de la Amărăși, din alte sate vecine și spun „domnule, la dumneavoastră plouă la noi nu, că nu s-a împădurit”.
Pentru fiecare hectar, un fermier primește aproximativ 10.000 de euro pentru plantare și întreținere, în funcție de specie. Iar anual mai primește 640 de euro pe an pentru sechestrarea dioxidului de carbon, timp de 20 de ani, și încă 190 de euro de la APIA, pentru 12 ani. Oamenii au început să înțeleagă sistemul, așa că solicitările pentru fonduri la Ministerul Mediului s-au înmulțit, însumând acum aproximativ 30.000 de hectare. Însă e prea târziu pentru banii din PNRR. Regulile jocului s-au schimbat.
Diana Buzoianu, Ministrul Mediului: „Comisia ne-a zis, deși noi am cerut mai mult, că nu are încredere că putem să finalizăm într-un an de zile mai mult decât am finalizat în 2 ani de zile. Vrem ca acești oameni care au făcut deja investițiile pentru împăduriri să poată să primească și să acceseze banii din planul național de împăduriri, care va fi lansat anul viitor prin AFM.”
Ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, se vor lua bani de la programe precum Rabla sau Casa Verde, pentru a acoperi neputința statului român de a accesa cele 326 de milioane de euro din PNRR pentru împăduriri.
Cameraman: Cristi Petrescu, Adrian Ghiță, Stelian Bunilă
Montaj: Alexandru Dimitriu
