Este aproape acea perioadă a anului în care copiii se costumează în costume înfricoșătoare și se plimbă prin cartier sunând la ușă și cerând dulciuri. Originile Halloween-ului datează de acum 2.000 de ani, de la sărbătoarea celtică Samhain, care marca noul lor an, potrivit National Geographic, iar în ultimii ani a devenit foarte populară și în România.
Vechii irlandezi și scoțieni credeau că vălul dintre lumea morților și cea a celor vii se subția în fiecare an la 1 noiembrie, permițând demonilor să cutreiere din nou pământul. Pe lângă oferitul ofrandelor și aprinderea de focuri de tabără pentru spirite, celții se îmbrăcau în morți, în speranța de a se amesteca cu demonii adevărați și, astfel, de a evita confruntarea spirituală.
O întoarcere rapidă în secolul al VII-lea, când Biserica Catolică s-a apucat de transformat sărbătorile păgâne în sărbători cu frică de Dumnezeu. Au transformat petrecerea demonică a celților în "Ziua Tuturor Sfinților", mutând sărbătoarea sfinților cerești ai bisericii la 1 noiembrie, în timpul domniei Papei Grigore al III-lea, între anii 731 și 741 e.n.. Sărbătoarea bisericii a fost numită și "Allhallows" sau "Hallowmas", "hallow" însemnând sfânt.
La începutul secolului al XI-lea, biserica a desemnat și ziua de 2 noiembrie drept Ziua Tuturor Sufletelor, ocazie cu care se onorează morții care așteaptă în Purgatoriu înainte de a fi trimiși în Rai.
Cum a apărut trick or treat
Ziua Morților a devenit un prilej filantropic, potrivit History.com. Oamenii săraci vizitau casele celor bogați, oferindu-se să se roage pentru cei dragi morți ai proprietarilor în schimbul unor "prăjituri pentru suflet".
Practica a fost preluată în curând de copii, care cereau bani sau mâncare.
S-ar putea crede că această practică a migrat apoi pur și simplu împreună cu europenii în Statele Unite. Ea a fost practicată în comunitățile de imigranți irlandezi și scoțieni de la începutul secolului XX, dar colindatul nu s-a răspândit cu adevărat până în anii 1920 și 1930, în timp ce farsele de Halloween făceau ravagii.
Cercetările efectuate de etimologul Barry Popik sugerează că termenul "trick or treat" a apărut pentru prima dată la începutul anilor 1920, când mai multe ziare canadiene au folosit sinonime ale acesteie expresii. Un articol publicat în noiembrie 1923 în Saskatchewan Leader-Post, în timp ce un articol publicat în noiembrie 1924 în Red Deer Advocate din Alberta a declarat Noaptea de Halloween a fost observată în mod obișnuit de către tinerii din Penhold.
Cu timpul, această practică a căpătat un ton mult mai inocent decât iterațiile sale istorice demonice, bazate pe sărăcie sau răutate. "Ne dați ori nu ne dați!" este acum o expresie mai puțin literală decât cea relatată de Bay City Times în 1928; puțini copii din ziua de azi au intenția de a face o farsă dacă nu li se oferă bomboane. Iar dacă o casă nu dorește să participe la proces, poate pur și simplu să își stingă lumina de pe verandă pentru a evita atenția celor mici - nu spre deosebire de vechii celți care se făceau ”morți” pentru a evita confruntarea cu demonii.
