“E problema lor. Nu sunt de acord cu el. Nu știu cine este, nu știu nimic despre el, dar chestia asta va fi o mare problemă pentru el”, a răspuns președintele Donald Trump, vorbind cu jurnaliștii americani, declarațiilor recente ale premierului Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. Politicianul groenlandez a spus, pe 13 ianuarie 2026, așa: ”Avem de-a face cu o criză geopolitică și dacă avem de ales între Statele Unite și Danemarca, acum și aici, alegem Danemarca”, adăugând și: ”Alegem NATO. Alegem Regatul Danemarcei. Alegem UE.”
Peste 85% dintre groenlandezi refuză ideea anexării
Populația insulei colonizate acum 300 de ani de Danemarca este în gardă: peste 85% dintre groenlandezi refuză ideea anexării.
Naaja Nathanielsen, ministra pentru Afaceri și Resurse Minerale a Groenlandei, spune că e de neimaginat ca Statele Unite să ia cu forța teritoriul unui aliat din NATO și a cerut Administrației Trump să asculte vocea populației. ”Oamenii nu dorm, copiii se tem, asta e senzația care umple totul în aceste zile...nu putem realmente înțelege”, a spus Nathanielsen într-o discuție cu parlamentari britanici. ”Pentru alții poate că e vorba doar despre o bucată de pământ, dar pentru noi este acasă”.
Politicienii din Danemarca, umăr la umăr cu cei care reprezintă direct Groenlanda, fac eforturi imense să aplaneze situația și să explice Administrației Trump că planurile de anexare sunt o aiureală. Astăzi (n.r. 14 ianuarie 2026) stăm toți cu sufletul la gură în așteptarea rezultatului discuțiilor de la Casa Albă, acolo unde vicepreședintele JD Vance și Secretarul de Stat Marco Rubio vor avea o întîlnire cu miniștri de Externe din Danemarca și Groenlanda, Lars Løkke Rasmussen și Vivian Motzfeldt. ”Se decide viitorul Arcticii” titrează multe publicații. Nu știu dacă se va tranșa totul azi, dar situația este realmente tensionată.
Vineri, o delegație bipartizană de senatori americani, condusă de democratul Chris Coons, se va deplasa la Copenhaga pentru a afla, la fața locului, care e situația și cum văd danezii și groenlandezii această criză. Iar pe 13 ianuarie 2026, senatoarea republicană de Alaska, Lisa Murkowski, și senatoarea democrată de New Hampshire, Jeanne Shaheen, au introdus o propunere legislativă bipartizană numită NATO Unity Protection Act prin care s-ar bloca utilizarea de fonduri, de către Departamentul Apărării și Departamentul de Stat, pentru ocuparea, anexarea sau obținerea controlului, prin orice alte metode, asupra teritoriului unui aliat din NATO fără consimțămînt sau fără autorizație de la Consiliul Nord Atlantic.
Ce face Europa
Europa se mișcă și ea. Șapte țări, Germania, Franța, Italia, Polonia, Spania, Danemarca și Marea Britanie, au semnat acum o săptămână o declarație de susținere pentru Groenlanda. Diverse inițiative privind întărirea securității în zona arctică prin misiuni NATO se discută chiar acum și Franța a anunțat că în februarie va deschide un consulat pe insulă.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este, ca de obicei, extrem de precaut și diplomat. A păstrat tăcerea asupra acestei chestiuni pentru că – nu-i așa? – lucrurile cu adevărat serioase se negociază și tranșează în spatele ușilor închise. Cât de serioasă este situația de față pentru cea mai puternică alianță militară a planetei, NATO, rămâne de văzut.
