Acțiunile grupării „Frăția Musulmană” nu mai pot fi trecute cu vederea, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerul guvernului să vină cu propuneri de măsuri care să fie luate pentru a opri răspândirea „islamismului politic”.
„Date fiind importanța subiectului și gravitatea faptelor stabilite, a cerut guvernului să creioneze propuneri noi care vor fi examinate la o viitoare reuniune a Consiliului de Apărare de la începutul lunii iunie”, a precizat Palatul Elysee, după ce Emmanuel Macron a prezidat o reuniune a Consiliului de Apărare.
Macron cere măsuri pentru acțiunile Frăției Musulmane din Franța
În acea reuniune, a fost analizat un raport guvernamental confidențial în care mișcarea Frăția Musulmană este descrisă drept „amenințare la coeziunea națională”.
„Realitatea acestei amenințări, chiar dacă este pe termen lung și nu implică acțiuni violente, prezintă un risc de deteriorare a structurii societății și a instituțiilor republicane… și, mai larg, a coeziunii naționale", se arată în raport, potrivit publicației France24.
Acest islamism politic despre care se vorbește în acel raport are o structură solidă și se răspândește „de jos în sus”, potrivit sursei citate, care a studiat documentul. Astfel, fenomentul este văzut drept „o amenințare pe termen scurt și mediu”.
Se vorbește chiar despre unele „acțiuni hotărâte și pe termen lung pe teren, care par necesare pentru a stopa ascensiunea islamismului politic" și este nevoie de un proiect care „să aducă treptat schimbări la regulile locale sau naționale”. Aici este vorba despre „secularism și egalitate de gen.”
Cu o zi în urmă, și-a exprimat îngrijorarea chiar și ministrul francez de Interne, Bruno Retailleau, care a vorbit despre „un islamism la nivel mic” al cărui „scop final este de a transforma întreaga societate franceză în legea Sharia”.
Pentru a sublinia gravitatea situației, raportul mai menționează că „nu avem de-a face cu un separatism agresiv”, ci cu un „scop subtil (…), dar nu mai puțin subversiv pentru instituții”.
În acel raport se estimează că există 139 de lăcașuri de cult afiliate Musulmanilor din Franța. Iar acțiunile făcute de această mișcare islamistă sunt cauzate de faptul că își își pierde influența în lumea arabă și „se concentrează asupra Europei”.
Țările din UE cu cele mi mari comunități musulmane sunt Franța și Germania.
Ce este Frăția Musulmană
„Frăția Musulmană” a fost fondată în 1928 și este una dintre cele mai vechi organizații islamice din lumea arabă. Hamas, gruparea care a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, este considerată o ramură a acestei organizații.
Fondatorul Frăției Musulmane, Hassan al-Banna, a dorit inițial ca organizația să fie un fel de „club al tinerilor". Începând cu 1936, „Frăția Musulmană” a avut poziții pro-arabe și a sprijinit lupta palestinienilor împotriva sioniștilor. Ulterior, „Frăția Musulmană” s-a transformat într-o entitate politică, iar în 1940 și-a creat o aripă militară, „Aparatul secret".
În 1948, în timpul războiului arabo-israelian, această organizație a început să aibă activități teroriste, iar Guvernul din Egipt a arestat 32 de lideri și a interzis „Frăția Musulmană”. Ulterior, liderii acestei grupări au început să fie vânați, iar pe 12 februarie 1949, Hassan-al Banna a fost ucis, în Cairo, de către agenții serviciilor secrete egiptene. Succesorul acestuia a devenit fostul judecător Hassan Ismail al-Hudaybi, în 1951.
Gruparea și-a exprimat susținerea față de lovitura de stat dată pe 23 iulie 1952, de gruparea condusă de Muhammad Naguib și Gamal Abdel Nasser. Cel din urmă a devenit președinte al Egiptului. Numai că „Frăția Musulmană” a încercat să îl asasineze pe Gamal Abdel Nasser, în 1954, iar în consecință, gruparea a fost din nou declarată ilegală și mii de membri au fost arestați.
„Frăția Musulmană” a avut un nou lider în 1959, în persoana scriitorului Sayyid Qutb. Însă o mutare considerată surprinzătoare a avut loc în 1964, când președintele Gamal Abdel Nasser a eliberat din închisoare mai mulți membri si „Frăției Musulmane”.
În 1965, liderul grupării, Sayyid Qutb, alături de alți doi membri ai mișcării au fost acuzați de participare la lovitura de stat pentru asasinarea lui Gamal Abdel Nasser, așa că au fost executați prin spânzurare pe 29 august 1966. În 1972, „Frăția Musulmană” a avut alt lider, Umar al-Tilmisani, numit "ghid general".
În intervalul 1970 - 1979, președintele Egiptului de la acea vreme, Anwar Sadat, a eliberat din închisoare mai mulți membri ai Frăției Musulmane și a apelat la ei pentru a lupta cu grupările de stânga. Asta cu toate că gruparea era ilegală în continuare.
În 1981, „Frăția Musulmană” a fost acuzată că a sprijinit asasinarea președintelui Egiptului Anwar Sadat, de către altă grupare islamistă, Tanzin al-Jihad. Asta după ce „Frăția Musulmană” s-a opus de câțiva ani acordului de pace dintre Egipt și Israel.
Alți membri ai grupării „Frăția Musulmană” au fost eliberați din închisoare în 1981, de către președintele Hosni Mubarak, care a recunoscut gruparea ca fiind "organizație religioasă". Însă deși acesta a refuzat să o înregistreze ca partid politic, „Frăția Musulmană” a câștigat opt locuri în Parlament, cu candidați independenți.
În 1986, „Frăția Musulmană” a avut un nou „ghid general", Muhammad Hamid Abu al-Nasr, după decesul lui Umar al-Tilmisani. Iar un an mai tâziu, Partidul Laburist Egiptean s-a aliat cu gruparea.
După ce a constatat că Frăția Musulmană are o influență din ce în ce mai mare, președintele Egiptului, Hosni Mubarak, a început o campanie represivă împotriva grupării, începând cu 1992, iar în intervalul 1993 - 1996, mii de membri sunt arestați.
În 1996, Frăția Musulmană are un nou lider, Mustafa Mashhur, după decesul lui Muhammad Hamid Abu al-Nasr. Peste patru ani, gruparea a avut 76 de candidați la alegerile parlamentare și a câștigat 17 din cele 454 de locuri ale Adunării.
În 2002, Mamun al-Hudayb a devenit liderul grupării, iar în 2004, i-a succedat Mohammed Mahdi Akef. Peste doar un an, Frăția Musulmană a devenit cel mai mare grup de opoziție din Parlamentul egiptean, cu 88 din 454 de locuri. Rezultatul alegerilor a fost considerat șocant de către președintele Hosni Mubarak, care a început să-i "vâneze". Mohammed Badie a devenit conducător al grupării în 2010.
Președintele Egiptului, Hosni Mubarak, a demisionat în februarie 2011, din cauza presiunilor străzii. Imediat după aceea, Mohamed Morsi a înființat o aripă a partidului, numită Partidul Libertății și Dreptății, iar peste un an a câștigat alegerile prezidențiale. El a fost primul președinte al Egiptului ales în mod democratic.
Numai că, după un an, în 2013, Morsi a fost înlăturat de Armată, din cauza demonstrațiilor populare care cereau asta. El a fost înlocuit de Adly Mansour, care era președinte al Curții Constituționale. La scurt timp, prim-ministrul a spus că va propune scoaterea în afara legii a Frăției Musulmane, iar în decembrie 2013, această grupare este declarată organizație teroristă.
