Finala prezidențială 2025 este duminică, 18 mai. Românii vor avea de ales între George Simion, candidatul partidului AUR, și Nicușor Dan, candidat independent. Aproape 18 milioane de români sunt așteptați la urne pentru a decide cine va fi președintele României pentru următorii cinci ani.
Pe cine votezi pe 18 mai 2025. Cine sunt cei doi candidați
George Simion și Nicușor Dan sunt cei doi candidați care au intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2025. În primul tur, organizat pe 4 mai 2025, George Simion a obținut cele mai multe voturi, atât în România, cât și în străinătate.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2025:
- George Simion (AUR) – 40,96% (3.862.761 voturi)
- Nicușor Dan (independet) – 20,99% (1.979.767 voturi)
Portret de candidat: George Simion
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, atât în 2024 cât și în 2025, este politicianul despre care se spune că a spart tiparele. A apărut în prim-planul politicii românești cu o forță brută, ce nu lasă pe nimeni indiferent. Fost activist pentru unirea Basarabiei cu România, a devenit o voce tot mai sonoră a naționalismului modern și a fondat partidul AUR în 2019, într-o perioadă de apatie electorală.
Ascensiunea lui George Simion a fost fulgerătoare. AUR a intrat în Parlament cu peste 9%, în 2020, și a sfidat toate predicțiile. Simion a mizat pe discursul „anti-sistem”, pe valorile conservatoare și pe o comunicare intensă în online. Este adeptul confruntărilor directe, al mesajelor simple și tranșante. Are o relație complicată cu presa tradițională, dar știe să mobilizeze mulțimi.
Criticat pentru derapaje de limbaj, pentru asocieri controversate și pentru radicalism, el și-a cultivat imaginea de outsider care sfidează elitele. Se declară vocea „românului de rând” și cere o reformă totală a statului, o „curățare” a clasei politice, revenirea la valorile tradiționale.
Simion mizează pe oboseala românilor față de clasa politică clasică și pe nevoia de reprezentare directă.
Este un personaj care polarizează: pentru unii, un pericol pentru democrație. Pentru alții, singura voce care mai spune lucrurilor pe nume.
Portret de candidat: Nicușor Dan
Nicușor Dan rămâne un personaj aparte pe scena politică românească. Departe de figura clasică a politicianului de partid, el vine cu profilul unui tehnocrat convertit în om politic prin forța propriului activism. Intrat în atenția publicului la începutul anilor 2000 ca lider al Asociației „Salvați Bucureștiul”, Dan a câștigat notorietate prin lupta dusă împotriva abuzurilor urbanistice din Capitală.
Primul moment politic major al lui Nicușor Dan a fost lansarea candidaturii sale la Primăria Generală a Capitalei în 2012, urmată de crearea Uniunii Salvați Bucureștiul, transformată mai târziu în USR. A fost pentru mulți alegători figura unei politici „altfel”: cuvânt cântărit, refuzul populismului, preocupare reală pentru reguli și transparență.
Ajuns primar general al Bucureștiului în 2020, s-a confruntat cu rezistența unui aparat birocratic greoi și cu lipsa unei majorități clare în Consiliul General. A gestionat momente dificile precum criza termoficării, pandemia COVID-19 și blocajele administrative moștenite. A fost adesea criticat pentru lentoarea unor decizii, dar și apreciat pentru refuzul contractării de datorii în masă și pentru o rigoare bugetară rară în administrația publică.
Campania pentru prezidențiale vine ca o evoluție naturală pentru un om care a ținut să schimbe sistemul din afara lui, apoi, din interior. Nicușor Dan se prezintă drept garantul unui stat funcțional, construit pe reguli clare și respect pentru lege.
Nu se teme să pună diagnostice precise. În timp ce pentru unii pare prea rece, pentru alții este singura alternativă serioasă la politicile populiste.
Unde poți vota, în România și în străinătate, la alegerile prezidențiale 2025 – turul doi
Alegătorul care în ziua votului este în România poate vota:
- numai la secția de votare la care este arondat conform domiciliului/reședinței, dacă în ziua votului este în localitatea unde are domiciliul/reședința
- la orice secție de votare din țară, dacă în ziua votului nu se află în localitatea unde are domiciliul/reședința
- În București, alegătorii vor putea vota numai la secția de votare unde este arondat conform domiciliului/reședinței. Nu vor putea vota în alt sector, pe liste suplimentare.
Alegătorul care în ziua votului nu este pe teritoriul României, va putea vota la orice secție de votare din străinătate. MAE a organizat 965 de secții de votare în străinătate.
Programul secțiilor de votare la alegerile prezidențiale 2025 – turul doi
În România, va fi o singură zi de vot, duminică, 18 mai 2025. Secțiile de votare vor fi deschise la ora 7:00 dimineața și se vor închide la ora 21:00. Programul de vot poate fi prelungit, dacă la ora 21:00, în incinta secției de votare sau în exterior sunt oameni care așteaptă la coadă să voteze. În această situație, programul de vot se poate prelungi până la ora 23:59
Nu vor mai putea vota alegătorii care se așază la coadă după ora 21:00.
Programul de vot în diaspora pentru alegerile prezidențiale 2025, turul 2
Românii din străinătate vor avea la dispoziție trei zile pentru a vota: 16, 17 și 18 mai. Secțiile de votare se vor deschide vineri, la ora locală 7:00. Duminică, în ultima zi de vot, românii din diaspora nu vor mai putea vota după închiderea urnelor în România.
- 16 mai 2025: votul începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00.
- 17 mai 2025: votul începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00.
- 18 mai 2025: votul începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00 pentru alegătorii care sunt pe meridianul la est de România sau la ora României 21:00, la vest de România.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2025 – turul doi
Biroul Electoral Central a publicat machetele oficiale ale buletinelor de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ordinea candidaților pe aceste buletine a fost stabilită în funcție de numărul voturilor obținute în primul tur de scrutin. Pe prima poziție se află președintele partidului AUR, George Simion, iar pe a doua — candidatul independent Nicușor Dan.
Cu ce documente poți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025
În România, la alegerile prezidențiale alegătorii vor putea vota cu unul din următoarele documente, valabile în ziua votului:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu;
- paşaportul de serviciu electronic;
- carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
La secțiile de votare din străinătate, alegătorii români pot vota cu unul din următoarele documente, valabile în ziua votului:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu;
- paşaportul de serviciu electronic;
- paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;
- paşaportul simplu temporar;
- carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Ce trebuie să știe alegătorii care au buletin electronic
Pe lista documentelor acceptate este inclusă și noua carte de identitate electronică, ce a început deja să fie eliberată în București.
Buletinul electronic are o dimensiune mai mică decât cel clasic, iar o altă diferență importantă este că pe cărțile electronice de identitate nu este înscrisă adresa de domiciliu a posesorului.
Procedura pentru alegătorii cu buletin electronic care votează pe liste suplimentare
Ce se întâmplă în cazul alegătorilor cu buletin electronic care votează pe liste suplimentare (dacă nu sunt în localitatea de domiciliu sau de reședință în ziua votului)? BEC a trimis o circulară în care face precizări legate de cum se va verifica domiciliul alegătorului în această situație:
„Astfel, în cazul persoanelor care își vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărți electronice de identitate la o secție de votare unde sunt înscriși în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secției de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informații probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situații, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, de unde va fi redirecționat către Direcția generală pentru evidența persoanelor, care îi va comunica informațiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, se arată în circulara BEC.
Un alt lucru important de știut este că pe cărțile de identitate electronice nu se aplică timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
Cum votezi pe 18 mai, la alegerile prezidențiale 2025 – turul doi
Procedura de vot pentru alegerile prezidențialedin 18 mai 2025 este una cât se poate de simplă și durează numai câteva minute (dacă nu este coadă la secție de votare). Odată ajuns la secție de votare, alegătorul va prezenta documentul de identitate, pentru ca operatorul de calculator să verifice datele în sistem.
Apoi, alegătorul va semna pe lista electorală și va primi buletinul de vot și ștampila de vot.
Va merge în cabina de votare, unde își va exercita dreptul de vot. Odată aplicată ștampila pe buletinul de vot, alegătorul va introduce buletinul în urnă, având grijă să nu fie vizibilă opțiunea de vot.
Va preda ștampila de vot și va primi înapoi documentul de identitate.
Votul este considerat valid în următoarele situații:
- ștampila cu mențiunea „VOTAT’’ este aplicată în interiorul unui singur patrulater;
- ștampila cu mențiunea „VOTAT” depășește limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opțiunea alegătorului este evidentă;
- ştampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater;
- ştampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori, atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
- ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse mențiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletinul de vot).
