După 20 de ani, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș și-ar putea relua producția de TNT și pulberi pentru armată. Decizia ar putea fi un plus pentru România, pe lângă banii alocați recent de Comisia Europeană pentru înființarea unei noi fabrici de pulberi în țara noastră. Ce a însemnat până acum Fabrica de Pulberi de la Făgăraș și ce s-ar putea face în viitorul apropiat, vedeți într-un reportaj exclusiv Euronews România.
Reportaj exclusiv Euronews România: Fabrica de Pulberi Făgăraș
Alexandru Ichim, jurnalist Euronews România: „În 1921, la Făgăraș, au început lucrările pentru montarea primei instalații de produs pulberi. Lucrările au durat până în 1939, când instalația a devenit operațională. Peste mai bine de 35 de ani, în 1975, fabrica a beneficiat de transfer de tehnologie din China. În ciuda acestor succese, perioada recentă a fost caracterizată de stagnare și lipsă de investiții. De altfel, multe dintre clădirile de pe platforma industrială au fost dezafectate”.
În 2004, producția de pulberi destinate armatei a fost suspendată din motive necunoscute, spune fostul director al fabricii.
Nicolae Micu, fost director al Fabricii de Pulberi Făgăraș: „Lipsă de cunoștințe, în primul rând, de economie, din partea celor care au condus această țară. În 2004, Guvernul României a scos o Hotărâre de Guvern, titlul este Hotărâre privind dezafectarea Instalației de Nitroceluloză de la Făgăraș. Eu vă spun sincer că m-am tot uitat ce a stat la baza acestei hotărâri și la Fabrică nu există niciun document pentru motivarea acestei Hotărâri”.
La scurt timp, instalații importante ale Fabricii de Pulberi din Făgăraș au dispărut bucată cu bucată. De vremurile acelea își amintește cel mai bine nea Ioan, care a lucrat peste 25 de ani pe platforma industrială, chiar la Instalația de Nitroglicerină. Autoritățile de la acea vreme considerau că toată industria este un morman de fiare vechi.
Ioan Iacoban, fost angajat al Fabricii de Pulberi Făgăraș: „Era prim-ministru Roman, Petre Roman, și aia a fost explicația lui, că e de fapt și de drept un morman de fiare vechi. Cam așa s-a exprimat. Cum să meargă platforma dacă primul ministru din vremea respectivă spunea lucrurile astea?”
Nicolae Micu, fost director al Fabricii de Pulberi Făgăraș: „Toată lumea s-a dus și a luat câte ceva de acolo. Nu vă ascund că inclusiv noi am luat din acea instalație”.
În contextual politic internațional actual, fabrica de la Făgăraș ar putea deveni foarte importantă. Ministerul Apărării a anunțat recent în cadrul unei ședințe parlamentare că va relua producția de pulberi, cu un accent deosebit pe producția de TNT, destinată armatei.
Marian Rasaliu, deputat, membru în Comisia de Apărare: „Este normal să renunțăm la importurile de pulberi din zonele adiacente țării noastre. Fabrica de Pulberi de la Făgăraș se află pe masa de lucru a Guvernului și cu siguranță este una - să spun așa - dintre prioritățile investiționale în domeniul Apărării”.
Lucian Cupu, lider de sindicat al angajaților Fabricii de Pulberi Făgăraș: „Inclusiv noi, ca delegați ai sindicatului și reprezentanți ai salariaților, am purtat discuții cu domnul ministru. Se doresc a fi implementate două mari proiecte care nu sunt legate unul de altul. Unul, repornirea instalației de TNT și al doilea, un proiect pentru pulberi militari de mare putere, care numai la Făgăraș s-au făcut”.
În ceea ce privește părerile localnicilor, ele sunt împărțite.
Localnică: Bineînțeles că există un pericol, cred că există un pericol pentru Făgăraș. Dacă există conflict și fabrica funcționează, este și normal că există pericol.
Localnică: Ar fi bine, ar oferi locuri de muncă.
Localnic: S-ar ridica nivelul de trai, locuri de muncă foarte multe.
Gheorghe Sucaciu, primar Făgăraș: „Eu cred că la ceea ce există ar trebui modernizat și este foarte bine că se modernizează, iar referitor la ceea ce se face nou, o fabrică, cea mai mare din Europa, zona va avea de câștigat din punct de vedere economic și al locurilor de muncă”.
Totodată, Comisia Europeană a aprobat recent o finanțare de 47 de milioane de euro pentru o nouă fabrică de pulberi în România. Proiectul este o colaborare între compania națională Romarm și compania germană Rheinmetall.
