Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Euronews România, Mihail Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că au căzut mai mult de două drone pe teritoriul României, dar autoritățile urmează să stabilească numărul exact în urma unei anchete. Oficialul ucrainean a vorbit și despre pașii pe care țară noastră ar trebui să îi urmeze dacă aceste atacuri se vor repeta.
Reporter: ”Câte drone au căzut până acum pe teritoriul României? Dispuneți de aceste informații?”
Mihail Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski: ”Din câte noi înțelegem sunt mai multe drone, adică mai mult de două. Dar trebuie să vedem exact dacă fragmentele sunt de la o dronă sau de la mai multe. Dar, cu siguranță, este vorba de mai mult de una, mai mult de două drone. Câte au fost exact urmează încă să stabilim.”
Reporter: ”Sunteți convins că sunt drone rusești Shahed? Vă întreb fiindcă Ministerul român al Apărării nu a confirmat și nici nu a infirmat informațiile că ar fi vorba de drone rusești.”
Mihail Podoliak: ”Nu există niciun dubiu că sunt drone rusești, fiindcă dronele noastre le folosim în teritoriile ocupate. Dronele ce aparțin Ucrainei este ilogic să le folosim în propriile teritorii, departe de linia frontului. Dronele noastre le folosim, în primul rând, în timpul operațiunilor de pe linia frontului. Și în al doilea rând, în teritoriile ocupate. Deci, acestea sunt drone ucrainene. Ceea ce am văzut în sudul Ucrainei, atacuri permanente, sunt atacuri combinate, când Rusia folosește rachete și drone produse în Iran, dar și în Rusia. Prin urmare, nu există niciun dubiu că dronele pe care le-am văzut, fragmentele pe care le-am văzut pe teritoriul României, au legături, fără îndoială, cu Rusia.”
Colaborarea dintre România și Ucraina
Reporter: ”Vreau să știu dacă, atunci când a căzut prima dronă, voi (Ucraina) știați despre acest lucru și dacă ați informat statul român? Pe cine concret ați informat, ce instituție?”
Mihail Podoliak: ”Sigur, există canale de comunicare între structurile guvernamentale, iar, în acest caz, este vorba de Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe. Structurile responsabile comunică. Aveți Comisia Națională pentru Situații Excepționale, Ministerul Apărării și, cu siguranță, sunt informate. Cred că nu toată informația trebuie să fie publică atunci când au loc asemenea incidente între țări. Este un anumit algoritm al relațiilor, dar chiar și așa, noi, cu siguranță, informăm partea română despre ceea ce se întâmplă în timpul bombardamentelor. În acest caz, vorbim despre bombardarea, de exemplu, a localității Ismail. Sigur, noi vedem că peste Ismail cade un anumit număr de drone și rachete. Și, inevitabil, această informație este urmărită și de colegii noștri din România.”
Reporter: ”Vă întreb acest lucru, în primul rând, fiindcă partea română inițial a spus că nu sunt drone care ar fi căzut pe teritoriul României. Și, în acest context, vreau să știu ce răspuns a primit Ucraina (de la autoritățile române)?”
Mihail Podoliak: ”În orice caz, în tipul comunicărilor de acest fel răspunsul e unul și același: Da, vom investiga acest caz. Vom realiza investigații suplimentare pentru a obține date care să confirme dacă într-adevăr este așa. În orice caz, fiindcă vedem acest lucru cu ochiul liber, dar și prin intermediul mijloacelor de monitorizare electronică, inclusiv țările NATO, inevitabil, văd ce se întâmplă, de unde, ce și în ce direcție zboară pe teritoriul Ucrainei și dacă intră în spațiul suveran al altor state. Doi, acest lucru poate fi observat vizual. Trei, de fiecare dată informăm despre faptul că, așa cum este și în acest caz, obiecte ce provin din Rusia ar fi putut intra în spațiul aerian suveran al României. Iar mai departe partea română, și este absolut normal, conform procedurilor, să spună: Da, vom face cercetări suplimentare etc. Noi cu dumneavoastră vedem acum că autoritățile române înțeleg ce trebuie de făcut din punct de vedere al securității în acelei regiuni concrete. Din câte înțeleg este vorba de satul Plauru. Acest lucru demonstrează că autoritățile au o atitudine serioasă față de incidentele din ultima perioadă, față de încercările de a bombarda silozurile de cereale din Ismail.”
Reporter: ”Puteți să-i ajutați pe specialiștii români care efectuează investigațiile? Ați făcut o solicitare pentru a vă alătura echipei române?”
Mihail Podoliak: ”Bineînțeles, dacă vor exista solicitări oficiale sau neoficiale pe linia Ministrului Afacerilor Externe, al Apărării sau a comisiilor naționale pentru situații excepționale, sigur Ucraina va ajuta România cu tot ce este nevoie. Va oferi orice fel de informații pe care le va solicita referitor la atacurile rușilor asupra Ismailului și înregistrările video ale acestor atacuri.”
Acțiunile Rusiei, în lumina NATO
Reporter: ”Ați spus și citez: În rândul țărilor NATO domină <Tăcerea mieilor>. Vreau să știu dacă România face parte din această categorie, dacă în cazul României este vorba de <Tăcerea mieilor>?”
Mihail Podoliak: ”Este o bună definiție. Cunoașteți că <Tăcerea mieilor> este un roman de Thomas Harris, care spune clar că un cuvânt rostit în momentul nepotrivit poate avea urmări triste. Consider că trebuie să avem o atitudine calmă față de ceea ce se petrece. În orice caz, trebuie activat Articolul 4 (din statutul NATO) privind inițierea consultărilor referitor la ceea ce face Rusia. Rusia, din păcate, intervine des în spațiul aerian și maritim al altor state și trebuie stabilit clar: orice obiect al Federației Ruse, indiferent de natura lui, dacă se va afla în spațiul suveran sau maritim al unei țări, a unei terțe părți, va fi distrus imediat. Este necesară o declarație corectă, conform dreptului international, care va răci rapid capetele înfierbântate din Rusia. Și Rusia va înțelege că va fi învinsă dacă va încerca să submineze unele coridoare sigure. Asta e tot.
<Tăcerea mieilor> nu este despre o țară concretă. Cu <Tăcerea mieilor> aș caracteriza, din păcate, actuala stare a proceselor politice globale. Procese când oamenii nu sunt totdeauna pregătiți să spună lucrurilor pe nume. Consider că în unele cazuri nu sunt pregătiți să țină cont de dreptul internațional, să își asume responsabilitatea, iar acest lucru, din păcate, stimulează Rusia să-și continue acțiunile agresive și de escaladare. Tot ce vedem acum este o escaladare ce se întâmplă din două cauze. În primul rând, livrarea lentă a tehnicii militare pentru Ucraina, fiindcă noi nu reușim să accelerăm acțiunile ofensive. Și cea de-a doua cauză a escaladării ține de profilaxia lentă a cazurilor de violare a legilor de către Federația Rusă.”
Reporter: ”Am vorbit cu specialiști în apărare și afaceri internaționale, iar ei spun că, dacă bombardamentele vor continua în Reni și Ismail, vom mai vedea drone care cad pe teritoriul român. De aici și întrebarea mea, ce ar trebui să facă România în acest caz?”
Mihail Podoliak: ”Cred că există două soluții concrete și exacte. Prima. Să-și consolideze apărarea aeriană în această regiune. Cel puțin, România să aducă tehnică suplimentară la granițele sale, care să poată intercepta dronele. Mă refer la unități mobile antiaeriene. Și a doua soluție mai amplă este ca, împreună cu noi, România să insiste pe livrarea Ucrainei a unor noi sisteme de apărare aeriană, împotriva rachetelor, ca spațiul sudic să fie totalmente închis (din punct de vedere al apărării aeriene). Să fie instalate suplimentar sisteme antiaeriene în zona Odesei, în zona Ismail, ca țintele să fie doborâte înainte de a intra în spațiul aerian al României, de exemplu.”
Implicarea NATO în războiul din Ucraina
Reporter: ”Acest lucru înseamnă că militarii români pot să tragă (să lovească ținte) în spațiul aerian al Ucrainei?”
Mihail Podoliak: ”Nu, nu, nu. Ei trebuie să tragă doar în spațiul aerian al României. Sunt două obiective diferite. Primul se referă la consolidarea apărării române împotriva rachetelor, ca să le doboare atunci când au încălcat spațiul aerian al României. Indiferent că este vorba de un obiect zburător neidentificat care a intrat în spațiul aerian. Conform dreptului internațional, voi (România) îl doborâți în spațiul aerian al României. Acesta este unul dintre obiective, să mărească numărul sistemelor de apărare aeriană. Și al doilea obiectiv. Dacă nu doriți ca în spațiul vostru aerian să ajungă ceva, atunci cu siguranță este nevoie de o consolidare semnificativă a apărării Ucrainei. În acest caz, Ucraina, soldații ucraineni, le va doborî înainte ca să ajungă în spațiul României.”
Reporter: ”Ați vorbit de statutul NATO, că ar trebui să existe consultări în conformitate cu prevederile Articolului 4. Ce aveți în vedere?”
Mihail Podoliak: ”Este foarte important, cred, ca aceste consultări să fie lansate și să devină permanente pentru a evalua riscurile de escaladare generate în permanență de Rusia. În acest format pot fi dezbătute și aceste incidente cu fragmente de dronă pe teritoriul unei anumite țări ce face parte din blocul Nord-Atlantic. Să se discute despre pagubele aduse intereselor economice și în acest caz vorbim de bazinul Mării Negre. Sunt mulți parametri care, în cadrul acestor consultări deschise conform Articolului 4 din Statutul NATO, pot fi analizați și înaintate soluții. Dacă vorbim, de exemplu, despre drone, atunci o soluție ar fi o declarație comună privind necesitatea de a livra Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană sau privind întărirea apărării aeriene la intrarea în spațiul aerian al României.”
Reporter: ”Dar acest lucru se face deja la nivel de relații internaționale. A fost o întâlnire bilaterală SUA-România, unde s-a discutat acest lucru. Pentru ce este nevoie de Statutul NATO, de Articolul 4?”
Mihail Podoliak: ”Acest lucru va întări atitudinea subiectivă a blocului NATO. Va fi o presiune psihologică mai puternică asupra Rusiei, care va arăta că țările aplică măsuri mai dure față de acțiunile ilegale ale Rusiei, inclusiv în spațiul aerian al altor state. Cred că acest lucru ar arăta mult mai bine din perspectiva presiunilor suplimentare asupra Rusiei.”
Ce se întâmplă pe frontul din Ucraina?
Reporter: ”Mulți dintre experții cu care am vorbit fac o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în Polonia, când o rachetă a căzut pe teritoriul Poloniei. Există motive plauzibile pentru a compara ceea ce se întâmplă în prezent în România și ceea ce s-a întâmplat în Polonia?”
Mihail Podoliak: ”Sunt evenimente destul de asemănătoare. Dar iarăși, o decizie privind felului cum este perceput la nivel național un anumit incident este luată de guvernele locale. Adică, Polonia și România singure decid cum este perceput un astfel de incident. Treaba noastră este să avertizăm despre riscurile care inevitabil apar. Altfel spus, noi transmitem informațiile pe care le deținem, iar decizia cum să acționeze, cum să reacționeze, o ia fiecare guvern național în parte.”
Reporter: ”Care este concluzia finală despre ceea ce s-a întâmplat în Polonia? Știu că Ucraina a participat la investigații?”
Mihail Podoliak: ”Din câte cunosc, concluzii finale încă nu sunt. Le așteptăm și atunci vom putea să discutăm cu dumneavoastră. La fel cum e și în cazul incidentului din România. Știți, întrebarea nu este dacă vor fi sau nu anumite concluzii, pentru mine mai important este să fie aprobat un algoritm unic de reacție la astfel de incidente. Să presupunem că nu a fost intenționat, așa cum spun partenerii noștri. Chiar astăzi a fost o declarație oficială a NATO în care se spune că nu au așteptări că Rusia ar fi atacat intenționat cu drone teritoriul României. Înțelegem foarte bine acest lucru. Dar important este să nu lăsăm fără o reacție publică astfel de incidente. În orice caz, trebuie să se spună: Da, acestea sunt drone rusești. Da, vedem că au ajuns în spațiul suveran și data viitoare... Și aici este foarte important de ce nu trebuie adoptată politica <Tăcerii Mieilor>. Trebuie să se spună, data viitoare, dacă vom vedea vreun obiect zburător, îl vom doborî. Rusia trebuie să înțeleagă că nimeni nu-i va permite, chiar și indirect, să încalce principiile dreptului international.”
Reporter: ”Și în concluzie. Avem informații despre ce se întâmplă pe front, că a fost ruptă linia de apărare (a Rusiei) și că se încearcă lărgirea capului de pod. Ce informații puteți să ne oferiți?”
Mihail Podoliak: ”Vă invit să avem o abordare calmă, să așteptăm evaluările oficiale, cele oferite de Statul Major al Armatei Ucrainene. Da, într-adevăr, am reușit să spargem prima linie în anumite sectoare. Sunt acțiuni active, inclusiv de lărgire a câmpului de înaintare. Dar este un volum mare de lucru care trebuie făcut. Este un volum uriaș de tehnică și militari ruși. Sunt foarte multe bastioane fortificate. Chiar și așa, operațiunile de contraofensiva în anumite direcții, nu doar cea sudică, nu doar în Zaporojie și Donețk, se desfășoară cu succes. Zilnic înaintăm. De asemenea, sunt eliberate anumite localități.”
