Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat joi, într-o declaraţie pentru AGERPRES, eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.
UPDATE. Premierul olandez, Mark Rutte, a reafirmaT în parlamentul naţional că, în principiu, nu există nimic împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen, la care cele două ţări se pot alătura când sunt pregătite. În opinia sa, pentru ambele ţări este nevoie de o actualizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se face acum pentru România, dar nu şi pentru Bulgaria, ceea ce este o problemă, conform transcrierii declaraţiilor sale publicate pe site-ul legislativului olandez.
Rutte a menţionat şi faptul că misiunile care au loc în prezent în cadrul mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen nu au fost finalizate.
Ţările de Jos nu vor fi un obstacol, dar trebuie, de asemenea, să fie pregătite să fie stricte, corecte şi dedicate, a subliniat şeful guvernului olandez.
ȘTIREA INIȚIALĂ
„Spre marele meu regret, tocmai am aflat în urmă cu câteva minute că parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Regret profund acest lucru. Partidul meu (Democraţii 66, n.red.) a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare. Mă tem că prim-ministrul Olandei face foarte puţin pentru a convinge parlamentul olandez sau pentru a-şi asuma responsabilitatea şi a spune că, în interesul Europei, va fi de acord în Consiliu (cu aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, n.red.). Trebuie să înţelegeţi că nu toată lumea în Olanda este împotrivă. Partidul meu vrea ca Bulgaria şi România să adere imediat la Schengen, dar majoritatea partidelor din guvern nu doresc” acest lucru, a declarat Sophia in'T Veld pentru AGERPRES.
În Olanda, după alegerile parlamentare din 15-17 martie 2021 a fost semnat un acord de coaliţie pentru perioada 2021-2025 între Partidul Conservator Liberal (VVD, membru al grupului Renew Europe), Partidul Democraţii 66 (D66, membru al grupului Renew Europe), Apelul Creştin-Democrat (CDA, membru al grupului PPE) şi Uniunea Creştină (membră a grupului PPE). La 10 ianuarie acest an a fost instalat actualul guvern de coaliţie condus de premierul Mark Rutte (VVD).
Parlamentul European a adoptat, marţi, cu o largă majoritate, o rezoluţie nonlegislativă în care cere Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Klaus Iohannis: „Avem o şansă, însă nu avem o garanţie”
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România are o şansă de a adera la spaţiul Schengen, dar nu o garanţie, subliniind că rezultatul misiunii de evaluare care a fost în România este unul foarte bun, dar că mai sunt chestiuni ce trebuie în continuare clarificate.
„Aderarea la Schengen este mult dorită de noi, şi după cum cred că este un fapt cunoscut de 11 ani, noi îndeplinim, practic, cerinţele tehnice. Aderarea nu s-a realizat fiindcă până la urmă există şi un vot politic în JAI care nu a avut loc până în momentul de faţă. Acum există o fereastră de oportunitate, adică avem o şansă, însă nu avem o garanţie. Ca să maximizăm şansele noastre am întreprins foarte multe demersuri”, a spus şeful statului înainte de a participa la reuniunea Consiliului European.
