Republicanii au pierdut alegerile midterms în fața democraților, ceea ce redesenează echilibrul de putere din SUA. Principalul pierzător rămâne Donald Trump, după cum au concluzionat specialiștii, însă ceea ce urmează nu ar trebui să se schimbe chiar radical.
În această situație, unul dintre subiectele discutate are legătură cu trupele americane aflate pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat, la Euronews România, ce efecte ar avea aceste alegeri asupra țării noastre.
Ar putea suferi modificări și sprijinul americanilor pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
SUA nu ar urma să-și retragă trupe de pe flancul estic al NATO
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Ca rezultat, este un echilibru politic într-un stat profund democratic, iar raportul de forță, constituțional, asigură în acest moment o preempțiune legislativă în zona Congresului. Au un partid care nu face parte din majoritatea care l-a adus pe Trump la putere și un președinte cu responsabilități executive extrem de clare.
Aceste două treimi cu care, la un moment dat, Congresul poate sau nu să cenzureze o serie de măsuri luate de președintele Trump — de domeniul securității, militar sau politico-diplomatic — reprezintă și un control ulterior, ceea ce este extrem de important. Să înțelegem că, din punct de vedere al intereselor României, s-au deschis niște coridoare și, în egală măsură, categorii de oportunități în concret. Să înțelegem faptul că, din punct de vedere al intereselor României, s-au deschis niște coridoare și, în egală măsură, categorii de oportunități, dar trebuie păstrat, profesionist, un anume grad de moderație și atenție în legătură cu tot ceea ce înseamnă zona decizională din SUA. Preferințele de natură politică sau emoțională sunt elemente pe care americanii le hotărăsc. Din punctul nostru de vedere, avem o agendă clară; multe puncte din această agendă coincid cu interesele americane. Trebuie să continuăm, inclusiv în Congres, pentru a găsi posibilitățile de implementare.
Există un interes cât se poate de clar și foarte bine înțeles în legătură cu necesarul de securitate relativ la România, relativ la flancul estic, unde contribuția SUA este esențială. Aici trebuie avut în vedere faptul că, în perioada următoare, după 3 ianuarie, vor fi în jur de 21 de comitete conduse de reprezentanți democrați. Deschiderea discuțiilor cu aceștia în legătură cu, de exemplu, o rezoluție bipartizană adoptată în urmă cu ceva timp și care arăta o proiecție de securitate extrem de interesantă, din perspectiva americană, privind situația și poziționarea în Marea Neagră.
Dincolo de această rezoluție, concret, nu s-a mai întâmplat nimic. Poate este momentul să redeschidem acest subiect. Trebuie văzut dacă Congresul va avea o proiecție ceva mai concretă și poate pozitivă în legătură cu sprijinirea Ucrainei în situația de criză în care se află sub agresiunea Rusiei, dar și reconstrucția ulterioară. În ambele variante, dacă Congresul convinge președintele să nu exercite un drept de veto privind noi măsuri, evident că suntem acolo și avem toate atributele necesare pentru un parteneriat dezvoltat cu SUA.”
Prezența dronelor rusești din ce în ce mai des în Marea Neagră ridică altă problemă legată de securitatea zonei Neptun Deep, din care România ar urma să extragă gaze. Asta pentru că unele drone s-au apropiat periculos de mult de acea zonă și chiar au produs distrugeri unor nave care o tranzitau.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „În al treilea rând, discutăm despre coridoare de energie, de la gaz lichefiat, unde America e principalul exportator, până la ceea ce vom reuși să realizăm cu Neptun Deep începând cu ianuarie 2027. Și aceste zone au nevoie de securitate, iar securitatea se împletește cu dimensiunea economică. Deci sunt teme pe care, evident, fără a neglija Casa Albă sub nicio formă, le putem deschide spre interesul și cooperarea din Congres. Evident că o serie de măsuri — ați menționat repoziționarea militară americană — sunt în egală măsură de competența executivă a președintelui, dar după ce se adoptă bugetul în Congres, finanțarea unor astfel de redislocări — interzicerea sau trimiterea — depinde de Congres. Astfel se împletesc cele două caracteristici ale unei singure decizii.”
Înainte de vot, în anticiparea rezultatului, Donald Trump a anunțat că își va folosi foarte des dreptul de veto, ceea ce ridică noi semne de întrebare nu doar privind politicile interne, ci și pe cele externe. Iar unii se întreabă dacă nu cumva Trump se pregătește să „dribleze” acest rezultat al alegerilor.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „(Oare pregătește Trump metode să eludeze?) Din punct de vedere al capacității executive, este ceva mai complicat, pentru că ar trebui să evite Camera Reprezentanților, iar situația e destul de complicată pentru că o mare parte din votul negativ legat de republicani tocmai a avut în vedere o situație economică destul de complicată: 80% dintre cetățenii americani având legătură cu corupția și situații care țin de taxare, impozitare, mai ales în relațiile vamale — o interpretare negativă. Deci sunt convins că, pe această zonă, cel puțin o cameră a Congresului se va concentra cât se poate de atent. Se vor relua legăturile cu UE ca organizație, cu unele state, și vor fi deschideri spre alte zone. Deci aspectul oarecum restrictiv pe care l-a promovat Trump în ceea ce privește corelarea intereselor de securitate cu interesele economice s-ar putea să fie nuanțat serios de către Congres.
E rolul unei atitudini deocamdată rezervate. S-a generat o oportunitate de dialog în SUA, dar atunci când e vorba de proiecția în exterior a politicii externe sau a celei de apărare, până la urmă, se ajunge la solidaritate în instituțiile americane. Nu se poate juca, dacă vrei să fii realist, într-o zonă sau alta, amestecând Legislativul cu Executivul american, pentru că nu se va ajunge la nicio variantă. Dacă ar fi să luăm în discuție anumite elemente de retorică ale lui Trump, unele categorice, anunțând decizii asupra cărora s-a revenit ulterior, putem avea o abordare.
În egală măsură, pot să vă spun că, în campania electorală, generația mai tânără a Partidului Democrat a transmis, prin mai multe voci, în ceea ce privește candidații, faptul că sunt convinși că Europa nu mai are nevoie de arme prea multe sau soldați americani desfășurați, ci de mult mai multă democrație. Principial, este cât se poate de corect, dar cred că, în legătură cu astfel de subiecte, cel puțin noi, cei din flancul estic, ar fi bine să detaliem.”
Retragerea SUA din NATO? Imposibilă în acest moment. Sau imposibilă în orice moment, chiar dacă Trump a mai adus în discuție acest subiect.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Pentru ca președintele să-și păstreze profilul intern, sigur se va întâmpla ceva. Pe de altă parte, dacă e vorba de decizii fundamentale, cum ar fi implicarea SUA sau ieșirea SUA din NATO, în acest moment și în contextul acestei majorități din Congres, cele două subiecte devin imposibile. Deci, fără implicarea Congresului, America nu se poate asocia cu crize deschise fără aprobarea Congresului, nu poate părăsi sau intra într-o organizație.
Experiențe similare pentru un partid din SUA, din câte știu, au mai fost cam de trei ori în toată istoria societății americane. Deci este o situație excepțională pentru republicani. Anumite clivaje înăuntrul partidului au existat, republicanii mai apropiați de Trump, în sistemul MAGA, la un moment dat separându-se de Trump pe anumite teme, iar republicanii din Congres fie votau rezoluții bipartizane, fie refuzau să voteze propuneri de legi din partea propriului partid. Deci probleme au mai fost, iar aceste clivaje de acum — dată fiind această catastrofă politică — își vor arăta consecințele. Dar, atunci când e vorba de America, atunci când acest stat trebuie să conteze în relațiile economice, de piață, militare, politice și de securitate, reușesc să ajungă la un numitor comun. Certurile și problemele de reorganizare politică internă le păstrează în interior și le gestionează între ei.
Aici (n.r.: în Orientul Mijlociu), într-adevăr, vor trebui să existe o serie de clarificări. Congresul privește cu oarecare scepticism demersurile desfășurate în acest moment. În egală măsură, poporul american are nemulțumiri foarte serioase și se pare că a fost una dintre primele trei teme ale agendei negative la acest moment electoral — și anume că prețul motorinei a crescut foarte mult, în condițiile în care războiul din Golf este neclar în ceea ce privește sfârșitul, dar extrem de clar în ceea ce privește consecințele pe piețele de energie.”
