Atacurile asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei extind războiul maritim dintre Rusia și Ucraina și pun la încercare reacția NATO, scrie Reuters.
Alianța a anunțat că va trimite avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a consolida flancul estic la Marea Neagră, însă statele membre din regiune avertizează că au nevoie de sisteme suplimentare pentru a face față amenințărilor.
În octombrie, șapte atacuri au vizat nave de marfă din apropierea României și Bulgariei. Pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită în afara apelor teritoriale românești, iar săptămâna trecută o navă portcontainer grecească a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Analiștii militari citați de Reuters consideră că există indicii puternice privind implicarea Rusiei. Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, o dronă navală surprinsă în imaginile atacului asupra ultimei nave semăna cu un model rusesc. Moscova neagă că ar viza cu drone țările vecine Ucrainei.
Analiștii spun că Rusia testează limitele NATO
Intensificarea atacurilor pune România și Bulgaria într-o situație vulnerabilă, în condițiile în care războiul dintre Rusia și Ucraina afectează tot mai mult navigația comercială din Marea Neagră.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul institutului american Middle East Institute, afirmă că Rusia ar ține cont de reticența Occidentului de a escalada conflictul.
„Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștientizare că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai limitate măsuri”, a declarat Joja, comparând situația cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.
Un oficial al Alianței a descris acțiunile Rusiei, despre care a spus că urmăresc descurajarea sprijinului acordat Ucrainei, drept o amenințare serioasă la adresa securității. Acesta a subliniat că angajamentul NATO de a-și apăra toți membrii, inclusiv statele de la Marea Neagră, este ferm.
Alianța a anunțat că intenționează să investească peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capabilități de combatere a dronelor.
De ce este Marea Neagră esențială pentru România
Marea Neagră este o rută importantă pentru comerțul României și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care ar urma să transforme țara noastră în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2027. În august, o dronă navală s-a apropiat de zona proiectului.
Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar nu a atribuit oficial fiecare incident Moscovei, invocând necesitatea unor probe criminalistice. Bulgaria nu a acuzat direct Rusia, însă a declarat că unele dintre atacuri par să îi servească interesele.
Riscurile de securitate apar într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, pe fondul concentrării tot mai mari asupra Chinei. Anul trecut, Statele Unite au retras 1.000 de militari din România.
Un oficial român citat de Reuters a afirmat că Vladimir Putin ar putea încerca să profite de acest moment din relația transatlantică, în condițiile în care atenția Uniunii Europene și a NATO este îndreptată și spre flancul nordic și statele baltice.
NATO și-a consolidat prezența înaintată în țările baltice și în Polonia, însă, potrivit Iuliei Joja, nu a luat măsuri similare în România, în pofida solicitărilor Bucureștiului.
„Bruxelles-ul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face pe deplin parte din angajamentul NATO”, a spus aceasta.
Oficialul român a evidențiat nevoia urgentă de interceptoare sol-aer și de sisteme radar pentru contracararea amenințărilor. Disponibilitatea limitată a interceptoarelor ieftine, accentuată de războiul din Iran, reprezintă o altă problemă pentru statele occidentale, a adăugat Joja.
Sute de nave, lovite în Marea Neagră și Marea Azov
Atacurile au afectat puternic transportul maritim, o rută esențială pentru exporturile de cereale și petrol ale Rusiei și Ucrainei.
Potrivit datelor Ambrey Analytics citate de Reuters, 317 nave comerciale și alte ambarcațiuni au fost lovite în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie. Numărul este de peste patru ori mai mare decât cel înregistrat în cele șase luni precedente, când au fost raportate 74 de nave lovite.
Ritmul atacurilor s-a schimbat de la o perioadă la alta. În trimestrul al treilea, Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 atribuite Rusiei de Ambrey. În octombrie, raportul s-a inversat: Rusia a lovit 38 de nave, în timp ce atacurile ucrainene au fost cinci.
Exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei s-au prăbușit
Atacurile asupra porturilor și navelor au redus fluxurile comerciale și au obligat ambele țări să caute rute alternative pentru exporturi.
Rusia a exportat în septembrie doar 300.000 de tone de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor rusești consultate de Reuters.
Ucraina și-a suspendat operațiunile în porturile de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, în urma atacurilor rusești. O parte din exporturi a fost redirecționată către porturile fluviale de pe Dunăre, apoi prin Canalul Sulina și prin sectorul românesc al Mării Negre.
Nici această alternativă nu a compensat pierderile. Exporturile ucrainene de cereale prin porturi au scăzut în septembrie la 810.000 de tone, de la 2,1 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, conform datelor guvernamentale.
Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior în marina ucraineană, consideră că reducerea acestor volume este obiectivul principal al Rusiei, în timp ce testarea reacției NATO ar reprezenta un obiectiv secundar.
Zelenski avertizează asupra unei crize agricole
Miniștrii apărării și șefii structurilor militare din România, Bulgaria și Turcia s-au întâlnit săptămâna trecută la Sofia pentru a discuta situația de securitate din regiune.
Turcia, care controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în baza Convenției de la Montreux, a avertizat Rusia și Ucraina să nu mai atace navele comerciale. Ankara așteaptă un răspuns din partea Moscovei și Kievului la o propunere de încetare limitată a atacurilor maritime.
Egiptul, Turcia și India se numără printre țările care susțin un armistițiu maritim restrâns, menit să reducă efectele perturbării transportului naval, într-un moment în care prețurile globale la combustibili și cereale sunt ridicate.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că interesul internațional pentru un astfel de acord este în creștere. Rusia a respins însă propunerea, susținând că un armistițiu limitat ar oferi Ucrainei un răgaz.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că reducerea transporturilor de cereale ar putea declanșa o criză agricolă.
„Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a spus Zelenski luna trecută.
