Scumpirea petrolului pe piețele internaționale, accelerată după izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran, s-a reflectat și în prețurile carburanților din România, însă cu un decalaj de aproximativ una-două săptămâni.
Explicația este că prețul barilului reprezintă doar costul materiei prime. Până când combustibilul ajunge în rezervoarele șoferilor, petrolul trebuie transportat, depozitat, rafinat și distribuit către benzinării. La toate acestea se adaugă accizele, TVA-ul și marja comercială a companiilor petroliere.
Din acest motiv, evoluția cotațiilor internaționale nu se reflectă instantaneu în prețul de la pompă. Dacă petrolul se ieftinește într-o zi, șoferii nu vor vedea automat un preț mai mic la alimentare în ziua următoare. Același mecanism funcționează și în sens invers, atunci când cotațiile cresc.
În plus, modificările fiscale pot influența direct prețul carburanților. O eventuală schimbare a accizelor sau a altor taxe se transmite mult mai rapid în costul final decât variațiile prețului petrolului.
În prezent, piața combustibililor este influențată simultan de două crize majore. Pe de o parte, conflictul din Golf și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au afectat fluxurile globale de petrol și au împins cotațiile în sus. Pe de altă parte, România resimte și efectele blocării importurilor de țiței din Kazahstan, ceea ce reduce oferta disponibilă pentru rafinării.
Scăderea ofertei, combinată cu cererea ridicată și costurile logistice, menține presiunea asupra prețurilor la carburanți. Chiar dacă petrolul va începe să se ieftinească pe piețele internaționale, efectele asupra prețului de la pompă vor apărea doar după ce lanțul de aprovizionare va absorbi aceste schimbări.
Specialiștii atrag atenția că relația dintre cotația petrolului și prețul carburanților este una clară, însă nu este nici directă, nici imediată, deoarece costul combustibilului este influențat de întregul proces de producție și distribuție, nu doar de prețul materiei prime.
