Sari la conținut

Rusia încearcă să schimbe agenda negocierilor de pace: Kremlinul vrea o nouă ordine de securitate în Europa, după modelul Yalta și Potsdam

rusia

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina riscă să fie eclipsate de o discuție mult mai amplă, pe care Moscova încearcă să o aducă în prim-plan: reorganizarea arhitecturii de securitate a Europei.

În timp ce discuțiile diplomatice nu au produs progrese concrete privind încetarea focului sau statutul teritoriilor ocupate, Rusia promovează ideea unui acord de securitate continental, care să țină cont de propriile revendicări.

Evoluția negocierilor ridică temeri că președintele Vladimir Putin încearcă să folosească discuțiile despre viitorul Europei pentru a-și consolida poziția și pentru a obține o redesenare a echilibrului de putere de pe continent.

În această săptămână, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au călătorit de la Abu Dhabi la Moscova, unde s-au întâlnit cu Vladimir Putin, apoi au ajuns la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Negocierile de la Abu Dhabi au dus la un acord de principiu privind un important schimb de prizonieri, însă nu au înregistrat progrese decisive în privința unui armistițiu sau a unei soluții teritoriale. În schimb, atenția diplomatică s-a mutat tot mai mult asupra participării Europei la viitoarele negocieri și asupra viitorului sistem de securitate al continentului.

Zelenski: Viitorul securității Europei depinde de încheierea războiului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că discuțiile despre arhitectura de securitate a Europei nu ar trebui să aibă loc înainte de încheierea războiului și de obținerea unor garanții solide pentru Ucraina.

„Multe depind de momentul și modul în care se va încheia războiul din Ucraina, iar acest lucru va influența toți pașii următori”, a declarat Zelenski, într-un interviu acordat Euronews după întâlnirea cu emisarii americani.

Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina face deja parte din arhitectura de securitate europeană, iar o eventuală aderare la NATO ar schimba fundamental modul în care va fi organizată securitatea continentului.

„Suntem parte a Europei și facem deja parte din arhitectura de securitate”, a spus Zelenski, explicând că apartenența Ucrainei la NATO ar presupune un alt tip de organizare a securității europene.

Premierul Estoniei: Discuția despre securitatea Europei înainte de pace este o capcană a Kremlinului

Premierul Estoniei, Kristen Michal, a avertizat vineri, la Dublin, că dezbaterea despre viitoarea arhitectură de securitate europeană riscă să distragă atenția de la obiectivul imediat: oprirea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Este o capcană mentală să discutăm despre arhitectura de securitate europeană înainte de pace. Pentru că asta face Putin. Ne determină să discutăm între noi despre propriile noastre probleme, în loc să discutăm despre problema care contează cu adevărat. Iar aceasta este pacea”, a declarat Michal.

Liderul estonian a cerut continuarea sprijinului european pentru Ucraina și intensificarea presiunilor asupra Moscovei, în condițiile în care Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și civile ucrainene înaintea iernii.

„Planul european pentru moment este destul de simplu: să ajutăm Ucraina să împingă Rusia înapoi”, a afirmat premierul Estoniei.

Rusia invocă o nouă Yalta și Potsdam pentru reorganizarea securității europene

Moscova promovează ideea unei întâlniri trilaterale între Vladimir Putin, președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, în China, înaintea summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, programat în 18 și 19 noiembrie, la Shenzhen. Organizarea unei asemenea reuniuni nu a fost însă confirmată.

După negocierile de la Abu Dhabi, principalul negociator rus, Vladimir Medinski, a invocat posibilitatea unui acord între marile puteri, făcând comparații cu conferințele de la Yalta și Potsdam, de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, când învingătorii au negociat viitorul Europei.

„Sarcina este acum să creăm un sistem cuprinzător de securitate în Europa, care să devină o nouă Yalta și un nou Potsdam, într-o formă modernă”, a declarat Medinski pentru televiziunea de stat rusă.

Acesta a susținut că un asemenea sistem ar putea garanta pacea în Europa „pentru decenii și chiar secole”, cu condiția să țină cont de solicitările Rusiei.

Declarațiile au alimentat temerile că Moscova urmărește să obțină un acord între marile puteri care să stabilească viitorul continentului fără ca statele europene să aibă un rol decisiv.

Kremlinul nu renunță la revendicările teritoriale din Ucraina

Înaintea negocierilor de la Abu Dhabi, principalele subiecte de discuție erau disputele teritoriale și garanțiile de securitate pentru Ucraina după război.

Un oficial american de rang înalt afirmase că atât Ucraina, cât și Rusia ar fi dat în privat semne de flexibilitate în privința teritoriilor disputate. Declarația alimentase speranțe prudente privind posibilitatea unui compromis.

Donald Trump sugerase, la rândul său, că Ucraina ar putea ieși din război cu o formă teritorială „puțin diferită”, fără să precizeze însă la ce modificări se referea.

După negocieri, declarațiile reprezentanților ruși au indicat însă că poziția Moscovei nu s-a schimbat. Vladimir Medinski a exclus posibilitatea unor schimburi teritoriale care să implice zonele controlate de Rusia de-a lungul graniței și a susținut că Moscova va accepta un acord doar în condițiile sale.

„Doar atunci când vom câștiga și vom semna un acord de pace în termenii noștri”, a declarat negociatorul rus, întrebat dacă Rusia este mulțumită de rezultatul discuțiilor.

Medinski a respins și ideea ca Rusia să renunțe la teritoriile ocupate în Ucraina. „Unde a fost arborat steagul Rusiei, acesta nu trebuie coborât”, a afirmat el.

Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat joi că Moscova se așteaptă ca emisarii americani să îi transmită lui Zelenski mesajele lui Putin. El a precizat că Rusia rămâne în contact cu Witkoff și Kushner și că va discuta evoluția situației înaintea unei eventuale întâlniri între Putin și Trump în China.

Atacurile rusești continuă în timp ce diplomații discută viitorul Europei

În timp ce negocierile diplomatice se concentrează tot mai mult asupra securității continentului, atacurile rusești asupra Ucrainei continuă.

Forțele ruse au lansat 117 drone într-o singură noapte, dintre care 63 cu propulsie cu reacție, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Atacurile au provocat moartea a nouă persoane și rănirea altor 61, conform autorităților locale.

La Kiev, resturile unei drone rusești au provocat un incendiu într-un spital din districtul Șevcenkivski, distrugând parțial etajul al doilea al clădirii.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE