Așa cum avertizau specialiștii în urmă cu câteva luni, deficitul bugetar al României a crescut la 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului 2024, conform anunțului făcut de Ministerul de Finanţe. Practic, deficitul s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, pentru că Guvernul a cheltuit cu aproape 58 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.
Așadar, întrebarea pe care și-o pun românii este dacă am putea vedea noi creșteri de taxe și impozite, în condițiile în care statul are mare nevoie de bani.
De ce România se îndreaptă către noi creșteri de taxe
Prezent la Euronews România, profesorul de economie Cristian Păun a explicat acest fenomen și cauzele care au dus aici.
Cristian Păun, profesor de economie la ASE: "Tentația este mare și pare că într-acolo ne îndreptăm (n.r.: creșteri de taxe). Dacă ne uităm la ritmul de creștere a cheltuielilor din acest an - și încă nu am trecut de hopul legii pensiilor, din septembrie - și vedem acest deficit, vedem că noi am atins în 4 luni limita maximă de deficit pe care o admite UE pentru țările membre.
Vă dați seama ce se va întâmpla în ceea ce urmează, în celalalte opt luni, unde vine și legea pensilor în septembrie și mai vine și finalul anului, în care lunile noiembrie și decembrie adaugă două procente din PIB, cu siguranță. Se plătesc de la bugetul statului acele facturi care au fost aferente proiectelor implementate în anul în curs. Și vom vedea că acest deficit va exploda, probabil, va fi mai mare decât tot ce am avut până acum ca deficit bugetar".
Ministerul Finanțelor spune că deficitul pe primele patru luni a fost afectat de plata în avans a pensiilor și altor drepturi în luna aprilie, iar aceste plăți au fost de peste 9,3 miliarde de lei.
Au crescut totuși veniturile totale la bugetul general consolidat. În primele patru luni, ele au fost de 182,7 miliarde de lei, adică o creștere de peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Însă diferența rămâne mare în continuare, mai ales că și cheltuielile bugetului de stat au crescut cu aproape 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Experții se așteaptă la creșterea TVA
Profesorul Cristian Păun a explicat care ar fi soluțiile la care ar apela Guvernul în această situație.
Cristian Păun, profesor de economie la ASE: "Din păcate, nu vor fi foarte multe soluții pe masă și cele care vor fi pe masă vor fi disperate, vor fi luate la disperare și e foarte probabil ca aceste soluții să fie de fapt cele mai simple dintre ele, și anume creșteri de taxe.
E ușor dacă mergem noi la Guvern acum noi doi și vrem să guvernăm, cel mai simplu ar fi să le propunem românilor să le creștem taxele, ceea ce nu e în regulă. Creșterea de taxe ar trebui să fie pe ultimul loc în tot acest ansamblu de măsuri. Eu sunt ferm convins că vor începe cu acest lucru, s-ar putea chiar să avem ghinionul să începem cu o creștere în taxe chiar din a doua jumătate a anului, dacă lucrurile nu merg foarte bine pe zona de încasări bugetare.
Mă aștept la o creștere de TVA, într-o primă fază. Poate nu o să o facă atât de puternic, undeva pe la 21% într-o primă fază, foarte probabil că se vor duce în 22-23% foarte curând, pentru că ei nu încasează oricum din acest TVA vreo 40%. Și atunci te gândești dacă pui cinci puncte procentuale și măcar încasezi trei.
Și cred că o să meargă cu o combinație, în sensul că o să crească impozitul pe venit. Să zicem că, dacă este 10%, se va duce către 12, 14, 16, depinde cum îl vor combina cu TVA-ul. Dar repet, este cea mai proastă soluție, pentru că momentul nu este unul foarte bun. Noi suntem, în același timp, taxați foarte mult prin această inflație, care este o taxă ce crește lunar, dacă nu zilnic.
Vedem că prețurile, totuși, continuă să crească și, din păcate, soluțiile la inflație nu sunt cele care trebuie. Nu știu ce economiști sunt acolo, în jurul Guvernului, dar cu plafonări de prețuri, cu sabia în mână, nu rezolvi problema."
De ce soluția plafonării prețurilor la alimentele românești nu este o soluție
- Prognozele Comisiei Europene arată că România va avea în 2024 un deficit de peste 6,5% din PIB.
Cristian Păun, profesor de economie la ASE: "Am spus-o tot la dumneavostră, din primele clipe în care a fost introdusă această treabă. La fel se va întâmpla și acum cu produsele românești. Plafonezi adaosul la produse românești fix pe același principiu, deci ei au și exemplul anterior.
Unde credeți că se vor duce adaosurile? Fie către alte produse decât alimentare sau produse din import, sau pur și simplu supermarketurile vor prefera produse din import, unde adaosul nu va fi plafonat. Și vor spune: 'lăsați-ne cu astea românești, că aici nu câștigăm nimic, nu ne scoatem nici măcar salariile celor care muncesc acolo.
Nu așa se luptă cu inflația. Principala problemă cu inflația în România rămâne deficitul, pentru că deficitul, în bună măsură, dacă nu în integralitatea lui, se duce pe consum. Sunt bani pe care nu-i avem, nu-i produce economia reală, pentru că, dacă i-ar produce, am vedea că, prin taxarea economiei reale - și nu una excesivă - reușești să alimentezi bugetul statului din care plătești aceste cheltuieli, dar vedem că asta nu se întâmplă.
Și atunci tu duci în consum niște resurse importante, prin împrumut, din viitor, aferent acestui deficit și te aștepți ca economia privată din România să producă bunuri și servicii la nivelul unei cereri pe care tu o creezi artificial prin acest deficit. Acest deficit are aceeași formă ca și tipărirea de bani și inundarea pieței cu bani, punerea acestor bani pe noptiera românilor. Diferența este că, la tiparniță, tipărești bani, iar la deficit, împrumuți bani din viitor, iar într-un final, tot la tiparniță ajungi, pentru că cei care împrumută statul, în mare parte, sunt cei din zona bancară și care, mai departe, se împrumută din Banca Centrală."
Deficitul, principala problemă pe care trebuie să o rezolve Guvernul
Cristian Păun, profesor de economie la ASE: "Dobânda de referință să știți că nu este cauza pentru care dobânzile sunt mari în România. Ele sunt mari din două motive: inflația de care nu scăpăm și care e legată de deficit în mod direct și nu scăpăm de dobânzile mari și pentru că avem statul permanent acolo cu titluri de stat, vrea să se împrumute.
Evident că statul concurează cu mine, cu dvs, cu o firmă care vrea să ia capital din piață, iar statul zice 'ba, pardon, am și eu deficit de finanțat'. Și în acest context, dobânzile, în contextul inflației și al deficitului, nu au cum să se reducă. Care e consecința dobânzilor mari? Este că avem firma care nu se dezvoltă sau se dezvoltă mai greoi, IMM-urile fac acel salt mai greu de la micuț la unul care să gândească regional sau național sau poate chiar să exporte, sunt mai puțin competitive cu IMM-urile din piața unică, deci investițiile pălesc, încet-încet.
Și a doua consecință, pentru că nu înfloresc afacerile în România, au presiune suplimentară și continuă pe inflație, dar și faptul că românii nu-și găsesc locuri de muncă bine plătite și avem acea permanentă problemă a sărăciei. Dacă o luăm pe firul logic, problema pe care ar trebui să vedem că încearcă Guvernul să o rezolve este deficitul.
Din păcate, Guvernul va alege soluția proastă, creșterea de taxe. Soluția corectă este partea de reformă a statului român, modernizarea statului român, reașezarea statului pe funcțiile sale de bază, apărare, educație, sănătate, siguranță și justiție, să nu mai finanțăm nimic altceva, nicio altă trăsnaie, nu mai finanțăm partide politice, rămânem pe cele cinci funcții moderne ale statului, așa cum sunt ele definite de știința politică și îl punem în concurență, acolo unde se poate, cu mediul privat, ca să poată să înflorească și mediul privat alături de stat.
Cu fiecare majorare pe care Guvernul o face pe deficit și pe datorie, ne furăm toți căciula. Până la urmă, vom ajunge să cumpărăm tot mai scump din piață."
